Producătorii și importatorii de bunuri ambalate reproșează Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor că „nu a făcut efectiv nimic în acest an pentru deblocarea sistemului” de colectare și de reciclare a deșeurilor de ambalaje. În plus, cer parlamentarilor să adopte propunerea legislativă care ar urma să diminueze contribuția pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare asumate de la 2 lei la 0.30 de bani pe kilogram.
Într-un comunicat semnat de 17 asociații ale producătorilor și federații patronale, producătorii acuză autoritățile de proasta gestionare a situației de criză conturată la sfârșitul anului trecut.
Deși Ministerul Mediului a avut la dispoziție mai bine de 12 luni pentru a găsi o soluție funcțională care să scoată din blocaj sistemul de gestionare a ambalajelor, a ales să mențină exclusiv în sarcina operatorilor economici aceasta responsabilitate, ceea ce, pe fondul inexistenței unor cantități suficiente de deseuri de ambalaje colectate separat de la populație, a condus la costuri de 10 ori mai mari în 2016 față de anul trecut, fără ca obiectivele sa fie îndeplinite.
De ce sunt nemulțumiți cei ce pun pe piață bunuri ambalate
La începutul anului, producătorii și importatorii de bunuri ambalate au fost nevoiți să plătească la Fondul pentru Mediu o contribuție de 2 lei pentru fiecare kilogram de deșeuri de ambalaje nereciclate în 2015, raportat la ținta impusă de legislație. Astfel, ar fi fost colectați de stat, potrivit producătorilor, 60 de milioane de euro. Producătorii sunt însă nemulțumiți de modul în care au fost gestionate fondurile, întrucât, spun ei, „niciun leu din acești bani nu a fost folosit pentru colectarea și reciclarea unor cantități suplimentare de deseuri de ambalaje”.
În plus, acuză ministerul că „nu și-a îndeplinit rolul de a elabora, implementa și controla îndeplinirea măsurilor de politici de mediu la nivelul municipalităților”, că nu s-au implicat în crearea „mecanismelor necesare pentru colectarea separată de la populație a deșeurilor reciclabile” și că nu a întreprins „acțiuni de control pentru impunerea respectării legii la nivelul autorităților”.
Aceștia susțin că impactul economic pe care îl are actualul blocaj al sistemului de reciclare a deșeurilor de ambalaje este semnificativ. Ei estimează costuri zilnice de peste 700.000 de euro. De asemenea, susțin că vina pentru situația creată nu le aparține și că nu își pot asuma cotele de reciclare impuse de legislație, în lipsa infrastructurii de colectare selectivă.
Ce cer producătorii și importatorii de bunuri ambalate
Printre cei nemulțumiți, se numără asociații precum ROMALIMENTA, PRO AGRO, Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM) și Asociația Marilor Rețele Comerciale din Romania (AMRCR). Aceștia se plâng de impactul pe care îl are asupra activității lor contribuția pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare. Ei spun că, în cazul conservelor de fructe și legume, a vinurilor, a apei și a sucurilor ambalate în borcane și butelii de sticlă cu capacitatea de 700-750 ml, costurile suplimentare ajung la 50 de bani pe unitate de produs.
De aceea, cer adoptarea propunerii legislative care ar urma să diminueze această contribuție de la 2 lei la 30 de bani pe kilogram.
Păstrarea nivelului actual al contribuției, nu asigură o mai bună colectare a deșeurilor de ambalaje, ci posibilitatea pentru „deținătorii” de deseuri (colectori și reciclatori), de a solicita și încasa de la producătorii și importatorii de bunuri ambalate mult mai mulți bani pentru aceeași activitate precum cea din anii precedenți. […] Considerăm corectă și susținem abordarea din comisiile de specialitate din Senat de reașezare a taxei la o valoare justă care să aibă la baza costurile reale de gestionare a deșeurilor municipale aprobate pentru operatorii de salubritate, singurii abilitați prin lege să presteze acest serviciu.
Propunerea legislativă, contestată de ONG-urile de mediu
La începutul săptămânii, comunitatea de-clic.ro solicita cetățenilor să se adreseze deputaților și să le ceară respingerea propunerii care ar modifica valoarea contribuției la Fondul pentru Mediu. Ei acuzau companiile că „fac presiuni asupra Parlamentului printr-un pachet de legi care sabotează total eforturile depuse în ultimele luni (în domeniul reciclării, n.r.)”.
Precizau de asemenea că adoptarea modificărilor ar pune în pericol implementarea sistemelor locale de management integrat a deșeurilor, asigurarea infrastructurii de colectare selectivă pentru cetățeni, cât și finanțarea programelor susținute din Fondul pentru mediu, printre care Casa Verde, Rabla, amenajarea de piste de biciclete, programele de împăduriri și de educație și conștientizare ecologică. Un pericol la fel de mare, potrivit de-clic, ar fi descurajarea soluțiilor de prevenire a generării de deșeuri.
Scandalul deșeurilor de ambalaje, o poveste „fără sfârșit”
Modificarea legislativă propusă recent vine ca urmare a unui scandal declanșat încă de anul trecut. În noiembrie 2015, agenții anti-fraudă au efectuat 59 de percheziții la societăți comerciale și persoane fizice bănuite că ar fi desfășurat operațiuni fictive cu deșeuri de ambalaje. Reprezentanții organizațiilor de transfer de responsabilitate (OTR) au fost acuzați că au raportat reciclarea unor cantități de deșeuri mai mari decât cele reciclate în realitate. Prejudiciile erau estimate la 54 de milioane de euro.
Ca urmare a acțiunilor desfășurate, Ministerul a aplicat o serie de amenzi OTR-urilor. Deși inițial s-au opus și au amenințat cu scumpirea produselor, producătorii au fost nevoiți să plătească la Fondul pentru mediu contribuția de 2 lei pentru fiecare kilogram de deșeu nevalorificat. Odată cu apropierea sfârșitului de an, producătorii ar putea plăti din nou aceleași sume, pentru încălcarea obligațiilor legale privind reciclarea.
Pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare, România riscă să plătească penalități de infringement de aproximativ 200.000 de euro pe zi către Comisia Europeană.
