Noile prevederi în proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 119/2022, adoptat miercuri în Plenul Camerei Deputaţilor, forţează intrarea în insolvenţă a unor capacităţi de producţie din surse regenerabile (eolian şi solar) de mii de MW, se arată într-un comunicat comun al Asociaţiei Română pentru Energie Eoliană (RWEA) şi al Organizaţiei Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din Romania (PATRES).
„NU omorâţi Regenerabilii! NU anulaţi investiţii de mii de MW, în plină iarnă şi criză energetică, când România are nevoie de fiecare MW instalat în capacităţile de energie regenerabilă pentru a acoperi consumul de energie al românilor şi industriei! NU impuneţi formule de supraimpozitare total neadecvate care lovesc radical în producătorii de energie din surse regenerabile şi îi forţează să închidă capacităţile de producţie! NU falimentaţi sectorul regenerabilelor! NU sacrificaţi invesţiile viitoare!„, se arată în comunicatul emis de reprezentanții producătorilor de energii verzi.
RWEA – Asociaţia Română pentru Energie Eoliană, reprezentând o putere instalată în România de 3 GW în urma unor investiţii de peste 5 miliarde euro, împreună cu PATRES – Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din Romania, reprezentând producători de energie regenerabilă din toate sursele (apă, vânt, soare, biomasă) cu o putere instalată de peste 1,8 GW şi investiţii în România de peste 2,7 miliarde euro, fac, din nou, un apel public de forţă majoră către preşedintele României, Guvern şi Parlament, cu solicitarea expresă de a lua măsuri urgente pentru a se evita distrugerea în masă a investiţiilor existente în regenerabile ţi oprirea imediată a investiţiilor în capacităţi noi.
„Am ajuns într-o situaţie de neconceput şi deosebit de gravă pentru România! Conform proiectului de Lege privind aprobarea OUG nr 119/2022, adoptat în Plenul Camerei Deputaţilor, s-a modificat radical modul de calcul al supraimpozitării pentru producătorii din energie. Dacă până acum în formula de calcul erau recunoscute şi cheltuielile cu achiziţia de energie necesară pentru onorarea contractelor atunci când sursă de energie nu este disponibilă (când nu bate vântul, când gradul de însorire este redus), în formulă nouă adoptată de Parlament, aceste cheltuieli nu mai sunt recunoscute. Mai mult decât atât, cheltuielile cu dezechilibrele vor fi recunoscute doar în procent de maximum 5% din valoarea energiei electrice vândute, în condiţiile în care standardul în industrie arată dezechilibre înregistrate de centralele eoliene de circa 40%, respectiv 25% în cazul centralelor solare„, spun reprezentanţii producătorilor.
Astfel, se supraimpozitează doar venitul fără a se ţine cont că în cazul surselor regenerabile de energie sunt momente când resursa nu este disponibilă, iar operatorul este constrâns de însăşi modul de funcţionare a pieţei să cumpere energie pentru a-şi onora obligaţiile.
„Ce înseamnă noile prevederi aprobate de deputaţi în cazul producătorilor de ESRE (energie din surse regenerabile – n.r.)? Dacă se supraimpozitează veniturile fără a se ţine cont de cheltuieli, aceştia vor intra automat pe pierderi. Vorbim de o formă mascată de NAŢIONALIZARE! Practic, se aruncă în aer capacităţi operaţionale din surse regenerabile (eolian şi solar) de circa 4400 de MW„, se mai arată în comunicat.
RWEA şi PATRES semnalează că va ajunge într-o situaţie fără precedent pentru România, când se vor închide capacităţi de producţie în plină criză energetică.
„Şi cum să atragi noi investitori, cu astfel de măsuri distructive?! Chiar asta să vrea Guvernul României!? În demersurile noastre repetate către autorităţi, am transmis că orice formulă de supraimpozitare trebuie să ţină cont de caracterul volatil al producţiei din surse regenerabile, care prin definiţie nu poate produce aceeaşi cantitate în mod constant. Formulele de supraimpozitare trebuie să se aplice pe venitul net realizat în urmă deducerii cheltuielilor necesare pentru achiziţia de energie pentru profilare şi cheltuielile pentru dezechilibrele înregistrate. Altfel discutăm despre supraimpozitarea pierderii„, au continuat reprezentanţii industriei.
Potrivit acestora, România va ajunge să fie ocolită de investitori, într-un moment în care avem mare nevoie de noi capacităţi de producţie.
„Foarte important de ştiut! Criză energetică este dată de lipsa de capacităţi de producţie care să acopere întreg consumul, România fiind stat net importator de energie de câţiva ani în lipsa unor investiţii noi. NU energia regenerabilă este responsabilă pentru creşterile de preţuri pe pieţele spot, dar şi angro din România. De facto, energia regenerabilă, atunci când este disponibilă, ajută la calmarea şi reducerea preţului, iar România, dacă ar fi avut la acest moment o capacitate mult mai mare instalată în regenerabile, ar fi avut un preţ mai mic şi un nivel mai ridicat de securitate energetică„, au mai spus asociaţiile menţionate.
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de aprobare a OUG 119/2022 privind energia, fiind acceptate modificările propuse de coaliţia de guvernare, printre care şi stabilirea unui preţ maxim la energie electrică de 1,3 lei/kWh pentru toţi consumatorii indiferent de nivelul de consum.
Potrivit amendamentelor PNL, PSD şi UDMR adoptate, preţul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică este maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 septembrie 2022 – 31 decembrie 2022 de către clienţii casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 0 – 100 KWh inclusiv, maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025 de către mai multe categorii de clienţi printre care clienţii casnici al căror consum lunar este cuprins între 0 – 100 KWh inclusiv, clienţii casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor sau cei care au în întreţinere cel puţin trei copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani, în cazul în care urmează o formă de învăţământ.
De asemenea, preţul va fi maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 septembrie 2022 – 31 decembrie 2022 de către clienţii casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost între 100,01 – 300 kWh pentru un consum lunar care este de maximum 255 kWh. Tot un preţ maxim de 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, va fi pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025 de către clienţii casnici al căror consum lunar la locul de consum este cuprins între 100,01 şi 255 kWh. Consumul de energie electrică cuprins între 255 şi 300 KWh/lună se facturează la preţul maxim de 1,3 lei kWh, cu TVA inclus, iar în cazul în care consumul depăşeşte 300 KWh/lună întreg consumul se facturează la preţul maxim de 1,3 lei/kWh.
Maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, va fi preţul pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum lunar de energie electrică urmând a fi facturată la preţul maxim de 1,3 lei kWh, cu TVA inclus, în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal pentru consumatorii: întreprinderile mici şi mijlocii, operatorii/operatorii regionali ce prestează/furnizează serviciile de utilităţi publice, precum şi Metrorex S.A., operatorii economici din domeniul industriei alimentare, precum şi cei din domeniul agriculturii şi pescuitului, autorităţile şi instituţiile publice locale, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiile şi societăţile comerciale de interes judeţean, municipal sau local, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, precum şi aeroporturile care sunt în subordinea Ministerului Transporturilor.
Totodată, preţul va fi plafonat la maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul integral al spitalelor publice şi private, al unităţilor de învăţământ publice şi private, al creşelor, al furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale. Plafonarea se aplică şi pentru situaţiile în care una dintre entităţile menţionate anterior este beneficiarul final al consumului de energie electrică şi/sau pentru toate clădirile care au fost construite şi autorizate cu destinaţia de spitale.
De asemenea, maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, va fi preţul pentru 85% din consumul lunar, realizat la locul de consum, pentru instituţiile publice, altele decât cele prevăzute anterior, precum şi pentru cele aparţinând cultelor recunoscute oficial în România. Diferenţa de consum lunar de energie electrică se facturează la preţul maxim de 1,3 lei kWh, cu TVA inclus.
Deputaţii din comisii au mai stabilit ca, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2025, preţul final facturat de către furnizorii de gaze naturale va fi de maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul anterior la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum şi în cazul producătorilor de energie termică. Începând cu data de 01 ianuarie 2023, de preţul de maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, beneficiază şi clienţii noncasnici din cadrul parcurilor industriale, precum şi cei din cadrul sistemelor de distribuţie închise. Acest preţ final facturat se aplică şi în cazul locurilor de consum ale clienţilor noncasnici racordate în anul respectiv, în imita unui consum anual de cel mult 50.000 MWh.
Potrivit articolelor adoptate, un client nu va avea plafonat preţul decât pentru un singur loc de consum. „În cazul clienţilor casnici, preţul final facturat se aplică doar la locurile de consum de domiciliu/reşedinţă ale clienţilor finali. Clientul casnic care are atât adresă de reşedinţă, cât şi adresă de domiciliu poate beneficia de preţul plafonat fie la adresa de domiciliu, fie la adresa de reşedinţă, pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere depusă la furnizor, privind faptul că nu beneficiază de preţ plafonat pentru un alt loc de consum„, prevede textul adoptat.
„În perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025, preţul din ofertele tip pentru clienţi, elaborate şi publicate de către furnizorii de energie electrică/gaze naturale nu poate depăşi valoarea preţului final facturat„, mai prevede proiectul.
De asemenea, „pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025, pentru perioadele de facturare pentru care consumul se stabileşte în baza indexului citit şi transmis de către client, încadrarea în tranşele de consum stabilite potrivit prevederilor art. 1 se realizează pe baza consumului de energie electrică determinat luând în considerare indexul transmis de acesta”, prevede textul adoptat.
„În cazul clientului casnic, dacă în urma regularizării, suma plătită de acesta în plus este mai mare de 100 lei, atunci furnizorul este obligat să restituie suma plătită de către client în termen de 5 zile de la data emiterii facturii de regularizare. Sumele sub această valoare vor fi compensate în contul facturilor următoare„, mai prevede proiectul.
Deputaţii au mai stabilit că, începând cu 1 septembrie 2022, pe perioada de aplicare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, producătorii de energie electrică, entităţile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfăşoară activitatea de trading şi agregatorii care tranzacţionează cantităţi de energie electrică şi/sau gaze naturale pe piaţa angro, precum şi partenerii din contractele financiare de asigurare a riscurilor (contracte de hedging) ai producătorilor de energie electrică plătesc o contribuţie la Fondul de Tranziţie Energetică.
Citește și: Măsurile energetice, incluse în planurile naționale de redresare
