Președintele organizației Environ, Andrei Orban, a declarat că, în România, reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, cât și a bateriilor și a acumulatorilor uzați este „o misiune aproape imposibilă”. De vină ar fi lipsa unor campanii de informare a populației cu privire la pericolul pe care îl reprezintă aceste tipuri de deșeuri pentru mediu, cât și dezinteresul autorităților de a stimula domeniul.
În 2016, România ar trebui să recicleze 40% din cantitatea de echipamente electrice și electronice puse pe piață. În acest moment, rata de reciclare este de 8-10%, conform estimărilor pentru 2012. În ceea ce privește bateriile și acumulatorii uzați, se reciclează 11% din cantitatea vândută, pe când țintele pentru 2016 sunt de 45%.
Președintele Environ (una dintre organizațile de preluare de responsabilități în domeniu), Andrei Orban, a explicat de ce țara noastră nu își va îndeplini țintele asumate în fața Comisiei Europene.
Un prim motiv ar fi acela că, în România, rata de înlocuire a echipamentelor electrice și electronice este mai mică decât cea de la nivel european. Sărăcia populației este, se pare, principala cauză. Autoritățile și actorii sistemului de reciclare au semnalat această problemă la Comisia Europeană, care a acordat țării noastre și altor 9 state o derogare de 4 ani, din 2012 și până în prezent. Astfel, până acum, aveam o țintă de reciclare de 4 kg pe cap de locuitor pentru DEEE (iar noi am reciclat doar 1,2 kg) și de 25% pentru baterii și acumulatori uzați (am reciclat doar 11%). Din 2016, avem de îndeplinit aceleași ținte ca restul Uniunii, respectiv: 40% pentru DEEE în 2016, urmând ca țintă să crească progresiv până în 2020, când va ajunge la 65%; și 45% pentru baterii și acumulatori uzați, pentru anul 2016. Potrivit Președintelui Environ, – ținte imposibil de realizat.
Pe lângă ratele greu de atins impuse de Uniunea Europeană, Andrei Orban a mai semnalat o problemă a sistemului: faptul că tipurile de deșeuri pe care le gestionează organizația sa au o „valoare negativă”. Aceasta înseamnă că reciclarea lor costă mai mult decât valoarea produsului obținut în urma procesului de reciclare. În cazul unor deșeuri precum hârtia sau cartonul, valoarea materiei prime obținute depășește costurile de reciclare. Lucrurile sunt diferite în cazul DEEE și bateriilor. Conform reprezentanților Environ, 70% din ceea ce se extrage din baterii, de exemplu, este așa-zisa „masă neagră”, un material care este incinerat și încorporat ulterior în asfalt. Problema este că, pentru a extrage substanțele, costurile sunt foarte mari.
Cine trebuie să educe populația
Dacă pentru aspectele semnalate anterior nu există momentan soluții de îmbunătățire, nu același lucru se poate spune despre educarea populației cu privire la pericolul reprezentat de aruncarea în mediu a DEEE, bateriilor și acumulatorilor uzați – o altă problemă a sectorului.
Pentru a facilita reciclarea, Environ și Asociația Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB) au lansat astăzi 2 aplicații pentru mobil. Prima este destinată adulților și încorporează o hartă a celor 4.000 de puncte de colectare puse la dispoziția consumatorilor de către cele 2 organizații. Cu ajutorul ei, utilizatorilor pot găsi și calcula distanțele până la cel mai apropiat punct de colectare, având totodată posibilitatea de a rafina căutarea în funcție de preferințe precum orarul de funcționare a magazinului în care e amplasat punctul de colectare sau popularitatea acestuia. Cea de-a doua aplicație este un joc educativ, prin care creatorii vor să îi învețe pe copii noțiuni simple de reciclare, explicându-le de ce este important să colecteze selectiv deșeurile de echipamente electrice și electronice.
Aecasta nu este însă prima inițiativă de educare desfășurată de Environ. În urmă cu un an, a creat un sistem de recompensare a consumatorilor responsabili. Au oferit 4 baterii noi la fiecare 20 de baterii uzate aduse la centre. Andrei Orban a precizat însă că, dacă românii vor colecta selectiv doar dacă primesc ceva în schimb, reciclarea nu va funcționa. Este însă soluția la care au apelat pentru a forma obiceiul de reciclare. Cu toate acestea, nu este de acord nici cu aplicarea de sancțiuni:
Într-o prima instanță, nu penalizarea este soluția, pentru că cetățeanul, săracul, în România, nici măcar nu știe că trebuie să colecteze selectiv și să recicleze deșeuri de baterii și acumulatori.
În aecastă privință, crede el, autoritățile ar trebui să își asume rolul de educare la nivel național, cât și cel de facilitator pentru extinderea rețelei de colectare. Environ deține în acest moment 4.000 de puncte de colectare. În cursul acestui an, vrea să ajungă la 20.000 de puncte și să își dubleze cel puțin cantitatea de deșeuri colectate.
