UPDATE – Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a scris pe pagina sa de Facebook că legea va fi votată din nou. ”Vă asigur că majoritatea parlamentară va vota din nou legea privind eliminarea celor 102 taxe nefiscale, trimisă astăzi de Președinte la reexaminare”, a scris Dragnea.
Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis Parlamentului Lege privind eliminarea unor taxe şi tarife pentru a fi reexaminată, a anunțat, vineri, printr-un comunicat, Administrația Prezidențială.
(…) deși Legea privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost declarată constituțională în raport de criticile formulate, apreciem că se impune o reanalizare a acesteia de către Parlament sub aspectul efectelor resimțite de cetățeni”, susține Iohannis, în cererea de reexaminare transmisă președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.
Președintele României subliniază faptul că diminuarea poverii fiscale prin eliminarea unor taxe și tarife implică, în mod necesar, adoptarea de măsuri legislative coerente, eficiente, predictibile și, în același timp, responsabile.
Tocmai de aceea, pentru a fi eficientă, reducerea în sine a taxelor trebuie să fie însoțită de o îmbunătățire a procedurilor administrative și a disciplinei bugetare. Înlocuirea unei plăți directe cu una indirectă, precum și absența unor măsuri legislative conexe, de natură să conducă la realizarea unor servicii publice de calitate, ar putea face ca simpla eliminare a taxelor prevăzute de legea transmisă la promulgare să conducă, pe lângă efectul deplasării poverii fiscale de la beneficiarii acestor servicii către toți contribuabilii, persoane fizice și juridice, și la consecința accentuării disfuncționalităților serviciilor publice”, a explicat președintele Iohannis.
Efectele negative ale eliminării timbrului de mediu
Plenul Curții Constituționale a respins, vineri, 16 decembrie 2016, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată împotriva Legii privind eliminarea unor taxe și tarife, printre care și taxa de mediu.
Curtea Constituțională a României a fost sesizată de către Klaus Iohhanis, cu privirea la legea care prevede eliminarea a 102 taxe, printre care și timbrul de mediu, pe 15 noiembrie 2016.
În sesizarea sa, Klaus Iohannis subliniază că unele dintre taxele propuse la eliminare asigură o parte dintre veniturile proprii ale unor instituții și servicii publice autonome. El precizează că Parlamentul nu a consultat Guvernul în cazul acestui act normativ și nu a identificat în mod concret și sursa de finanțare necesară pentru aplicarea legii.
Șeful statului adaugă, în cererea de reexaminare, că Legea este lipsită de predictibilitate și coerență, deoarece nu cuprinde soluții legislative cu privire la ansamblul efectelor pe care le vor produce măsurile instituite.
Referindu-se la eliminarea taxei de mediu, Iohannis susține că prin eliminarea acestuia sunt afectate programele finanțate din fonduri externe nerambursabile, astfel că se impunea, pe de o parte, identificarea măsurilor compensatorii necesare respectării angajamentelor asumate și, pe de altă parte, identificarea unei măsuri de descurajare a poluării.
Reprezentanții ONG-urilor de mediu reacționează la decizia CCR
Timbrul de mediu pentru autovehicule este o măsură parțial conformă cu principiul “poluatorul plătește”, declarată ilegală de Curtea Europeană de Justiție. Timbrul de mediu, sub diversele forme abordate în ultimii ani, nu a reușit să taxeze poluarea și să aducă o îmbunătățire cuantificabilă a calității aerului. Practic, era nevoie de un mecanism care să aibă în vedere cât de poluant este vehiculul și câte emisii generează (utilizare efectivă), o combinație dificilă pentru taxare”, a declarat, pentru Green Report, Ionuț Apostol, director campanii, Greenpeace România.
Acesta consideră că timbrul de mediu, deși aplicat discriminatoriu, e posibil să fi protejat România de importul unor autovehicule vechi cu emisii ridicate. Partea cea mai slabă este însă că fondurile obținute din taxare au fost folosite pentru subvenționarea industriei auto și nu pentru măsuri mai aplicate în vederea creșterii calității vieții, în special în zonele urbane (de exemplu, îmbunătățirea transportului public, creșterea suprafețelor spațiilor verzi etc).
S-a sperat că un autovehicul nou va polua mai puțin decât unul vechi, fără vreo analiză care să fundamenteze această abordare și să demonstreze impactul benefic al acesteia. Taxarea poluării produse de autovehicule nu trebuie eliminată, ci modificată astfel încât impactul acesteia să fie în mod vizibil creșterea calității vieții. Practic, forma taxării poate să fie o combinație de impozitare în funcție de norma de poluare a autovehiculului și o taxă pe combustibil, iar fondurile obținute să fie gestionate responsabil, în folosul contribuabililor, cu obiective clare și rezultate cuantificate”, a explicat Apostol.
