Cercetătorii Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann şi Giorgio Parisi au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru fizică pe anul 2021 pentru „contribuţii extraordinare aduse înţelegerii sistemelor fizice complexe”, potrivit unui anunţ făcut de Goran K. Hansson, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe.
Giorgio Parisi va primi jumătate din acest premiu, pentru „descoperirea interacţiunii dintre dereglări şi fluctuaţii din sistemele fizice, de la scară atomică la scară planetară”.
Syukuro Manabe şi Klaus Hasselmann vor împărţi cealaltă jumătate a premiului, fiind recompensaţi pentru „modelul fizic al climei Pământului, cuantificând variabilele şi prezicând în mod fiabil încălzirea globală”, potrivit comunicatului oficial publicat de Comitetul Nobel.
Cei trei laureaţi din acest an au fost recompensaţi pentru studiile lor dedicate unor fenomene haotice şi aparent aleatorii.
Syukuro Manabe şi Klaus Hasselmann au pus bazele înţelegerii noastre despre clima Pământului şi despre felul în care oamenii o influenţează. Giorgio Parisi a fost recompensat pentru contribuţii revoluţionare aduse teoriei materialelor dezordonate şi a proceselor aleatorii.
Syukuro Manabe a demonstrat că nivelurile crescute de dioxid de carbon din atmosferă conduc la temperaturi crescute la suprafaţa Terrei. În anii 1960, el a coordonat dezvoltarea modelelor fizice ale climei Pământului şi a fost prima persoană din lume care a explorat interacţiunea dintre balanţa radiaţiei şi transportul pe verticală al maselor de aer. Cercetările lui au stat la baza dezvoltării actualelor modele climatologice.
După aproximativ zece ani, Klaus Hasselmann a creat modelul care asociază vremea şi clima, răspunzând astfel întrebării următoare: de ce modelele climatologice pot fi de încredere, în timp ce vremea este schimbătoare şi haotică? El a dezvoltat totodată metode de identificare a unor semnale specifice, unor amprente, pe care atât fenomenele naturale, cât şi activităţile umane le lasă asupra climei. Metodele sale au fost folosite pentru a dovedi că temperaturile tot mai mari din atmosferă sunt cauzate de emisiile de dioxid de carbon produse de către oameni.
În jurul anului 1980, Giorgio Parisi a descoperit tipare ascunse în materiale complexe dezordonate. Descoperirile lui reprezintă unele dintre cele mai importante contribuţii aduse teoriei sistemelor complexe. Ele fac posibilă înţelegerea şi descrierea multor materiale şi fenomene diferite şi aparent complet aleatorii, nu doar în fizică, ci şi în domenii diverse de cercetare, precum matematică, biologie, neurologie şi învăţare automată.
O amenințare imensă
Schimbările climatice reprezintă o „ameninţare imensă” pentru umanitate şi este foarte important ca guvernele să ia măsuri cât mai curând posibil, a afirmat marţi unul dintre câştigătorii Premiului Nobel pentru fizică pe anul 2021, italianul Giorgio Parisi, relatează Reuters.
„Sunt foarte încântat să am acest Nobel pentru că este o recunoaştere a întregului domeniu în care lucrez”, a adăugat Parisi.
OMS: Poluarea aerului este una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea umană
