Guvernatorul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (RBDD), Grigore Baboianu, are incredere ca se va realiza proiectul privind monitorizarea romano-ucraineana a impactului activitatilor economice asupra biodiversitatii Rezervatiei Transfrontaliere Delta Dunarii Romania-Ucraina, iformeaza Agerpres.
"Am pus la punct un program comun de monitorizare a Rezervatiei transfrontaliere Romania-Ucraina pentru implementarea recomandarile primate din partea Conventiei Espoo. Din pacate, la ultima intalnire programata, reprezentantii Ucrainei nu au putut participa din cauza ca reuniunea se suprapunea cu o alta", a declarat joi, in timpul unei conferinte de presa, guvernatorul Baboianu.
El a mai spus ca, in momentul de fata, asteapta din partea Ucrainei nominalizarea institutiilor care vor lua parte la programul comun de monitorizare a factorilor de mediu din Rezervatie. "Sper ca in 2010 acest program sa inceapa si sa avem date concrete privind impactul activitatilor economice din zona de granita Romania-Ucraina, expeditiile comune de monitorizare urmand sa se desfasoare semestrial sau anual", a mentionat guvernatorul RBDD.
Guvernatorul Grigore Baboianu si-a explicat increderea ca partea ucraineana va participa la programul comun de monitorizare a biodiversitatii din Rezervatia transfrontaliera in conditiile in care in colaborare cu Administratia Rezervatiei Dunarea (ARD) din Ucraina, in perioada 2006-2008, s-a desfasurat proiectul "Sistem integrat pentru monitoringul factorilor de mediu, biodiversitatii si al resurselor natural in Rezervatia Biosferei Transfrontaliera Delta Dunarii Romania-Ucraina".
In urma realizarii proiectului, Administratia Rezervatiei a achizitionat o nava-laborator moderna, partea ucraineana urmand sa intre in proprietatea unei nave similare printr-un alt proiect care se desfasoara in momentul de fata cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. In noiembrie 2007, directorul ARD, Olexandr Voloshkevich, s-a declarat la Tulcea nemultumit de modul in care se monitorizeaza efectele canalului Bistroe.
"Punctul nostru de vedere atrage atentia asupra faptului ca nu exista un mod de abordare sistematic al programului de monitorizare a efectelor canalului Bistroe. Insasi notiunea de ‘monitorizare’ presupune o observare cu caracter permanent, iar intreruperile de pana acum ale acestui
program finantat de Academia de Stiinte a Ucrainei releva ca nu exista o continuitate. Asta nu inseamna ca viata animalelor, a plantelor, a ecosistemului se opreste din cauza lipsei finantarii", a declarat Olexandr Voloshkevich.
In octombrie 2001, cand au inceput pregatirile pentru amenajarea canalului Bistroe, prin marirea latimii navigabile de la 2-2,5 metri pana la 5,85 metri, autoritatile ucrainene si-au motivat actiunea prin reducerea cheltuielilor de navigare si a somajului, trecerea navelor prin Romania aducand statului vecin pierderi financiare importante.
In 2001, ca si in 2004, dupa primele lucrari, au aparut numeroase reactii internationale, Fondul Mondial pentru Natura (WWF), Birdlife International si Wetlands International sustinand, in repetate randuri, ca largirea canalului va conduce la cresterea poluarii, punand in pericol biodiversitatea Deltei Dunarii, acest punct de vedere fiind de altfel mentionat si in momentul de fata.
Pe 26 august 2004 a avut loc inaugurarea canalului Bistroe, in prezenta presedintelui Ucrainei, Leonid Kucima, in ciuda faptului ca nenumarate organizatii si foruri internationale s-au opus realizarii proiectului. Autoritatile ucrainene si-au propus ca adancimea canalului Bistroe sa fie de circa 8,5 metri fata de 7 metri cat au in prezent canalele Sulina si Dunarea-Marea Neagra din Romania. Delta Dunarii, cea de-a treia zona din lume ca biodiversitate, are o suprafata totala de 4.178 de kilometri patrati, 18% din aceasta suprafata fiind pe teritoriul Ucrainei, iar restul in Romania.
