Populaţiile de păsări din Uniunea Europeană sunt mai puțin numeroase decât în urmă cu câteva decenii. Cu toate acestea, după mulți ani de declin, se pare că numărul de păsări comune a început să se stabilizeze sau chiar să crească, potrivit unui raport al Eurostat.
Acest lucru este valabil în special pentru păsările forestiere comune, a căror populație este estimată să fi crescut cu 9 % între 2000 și 2019.
Se estimează că populația din UE a tuturor speciilor de păsări comune a scăzut cu 4 %, dar dă semne de redresare în ultimii ani, în timp ce populația de păsări comune din zonele agricole este în declin (-17% din 2000).
Păsările sunt considerate ca fiind buni indicatori ai diversității și integrității ecosistemelor, deoarece populațiile lor reflectă schimbările din populațiile speciilor cu care se hrănesc, cum ar fi insectele. Păsările sunt foarte mobile – se pot muta în altă parte atunci când mediul lor devine inadecvat. Din acest motiv, prezența, abundența și diversitatea speciilor de păsări spun o poveste despre starea mediului și evoluția acestuia în timp.
Foarte important, păsările sunt mai ușor de observat decât majoritatea celorlalte grupuri de animale și sunt atractive pentru public, de aceea sunt disponibile multe date de la observarea păsărilor.
Comunitatea științifică este de părere că pierderile majore ale populațiilor de specii comune de păsări de teren agricol pot fi atribuite schimbărilor în utilizarea terenurilor și în practicile agricole, cum ar fi dispariția micilor elemente neproductive ale peisajului – garduri vii și brise-vânt, precum și utilizarea pesticidelor.
Efectele acestor factori ar putea fi inversate prin Strategia „De la fermă la masă”, care urmărește o reducere cu 50% a utilizării globale a pesticidelor chimice și a riscurilor asociate acestora până în 2030, precum și prin Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, care vizează să readucă cel puțin 10% din terenurile agricole la elemente de peisaj cu diversitate ridicată și să mărească suprafața cultivată în regim de agricultură ecologică, astfel încât aceasta să reprezinte 25% din totalul terenurilor agricole ale UE până în 2030.
