Populaţia lumii va creşte de la 7,8 miliarde, cât este în prezent, la 9,7 miliarde până în 2064, apoi va scădea la 8,8 miliarde până la sfârşitul secolului, cu 2 miliarde mai puţin în comparaţie cu estimările Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), potrivit modelelor publicate recent de academicieni de la Universitatea din Washington (UWA).
Predicţiile pe termen lung privind expansiunea demografică mondială se vor dovedi exagerate pe măsură ce schimbări mai profunde vor remodela lumea din punct de vedere geopolitic, conform unui raport publicat miercuri în jurnalul ştiinţific The Lancet.
Este ”o veste bună pentru mediu (mai puţină presiune asupra sistemelor de producţie alimentară şi mai puţine emisii de CO2)”, a indicat pentru AFP Christopher Murray, director în cadrul Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) din Seattle, SUA, care a condus acest studiu. Însă ”inversarea piramidei de vârstă va avea consecinţe profunde şi negative asupra economiei şi organizării familiilor, comunităţilor şi societăţilor”, a adăugat el.
IHME este un centru independent pentru cercetarea sănătăţii populaţiei din cadrul Universităţii din Washington, potrivit gatesfoundation.org, şi este finanţat de Fundaţia Bill and Melinda Gates.
ONU a estimat în 2019 că populaţia globală ar putea ajunge la 10,9 miliarde până în 2100. Deşi ONU a recunoscut că rata fertilităţii este în scădere, iar populaţiile multor ţări îmbătrânesc, raportul publicat în The Lancet susţine că modelul ONU nu a ”permis scenarii alternative asociate politicilor sau altor factori de fertilitate şi mortalitate”.
Situația pe țări
Odată ce declinul populaţiei începe, ”probabil va continua în mod inexorabil”, potrivit cercetătorilor UWA, care estimează că până în 2100, 183 de ţări vor avea rate de fertilitate sub nivelul de înlocuire, populaţiile din 23 de ţări ajungând la jumătate din nivelurile actuale, alte 34 de ţări confruntându-se cu scăderi de 25 până la 50%.
Peste 20 de țări – inclusiv Japonia, Spania, Italia, Thailanda, Portugalia, Coreea de Sud și Polonia – vor înregistra o scădere a populației cu cel puțin jumătate. China va scădea aproape la fel, de la 1,4 miliarde de oameni astăzi la 730 milioane în 80 de ani.
Potrivit estimărilor publicate în The Lancet, populaţia României ar putea ajunge de la 19,43 de milioane, înregistrată în 2017, la 7,77 milioane de locuitori în 2100. Populaţia Ungariei ar urma să scadă de la 9,73 milioane (2017) la 5,2 milioane în 2100, iar cea a Bulgariei de la 7,05 milioane în 2017 la 2,62 milioane în 2100.
Tendinţele sugerează că populaţia Chinei din 2017 de 1,4 miliarde ar putea scădea până la 730 milioane, în timp ce populaţia Africii sub-sahariene s-ar putea tripla la 3,07 miliarde.
Deşi China va depăşi SUA devenind cea mai mare economie a lumii până în 2035, SUA vor revendica primul loc decenii mai târziu, după ce populaţia activă a Chinei se va reduce la 350 de milioane.
Astfel de fluctuaţii ”pot duce la schimbări majore în ceea ce priveşte puterea economică mondială până la sfârşitul secolului”, susţin autorii, care prezic o lume dominată nu doar de China şi SUA, ci şi de India şi Nigeria, până atunci cele mai populate naţiuni.
ONU a făcut referire la ”îmbătrânirea fără precedent a populaţiei lumii”. În plus, noul studiu publicat în The Lancet ”prezice schimbări uriaşe în structura de vârstă la nivel global”, estimând că 2,37 miliarde de persoane vor avea peste 65 de ani ani în 2100.
Pe măsură ce fertilitatea scade şi speranţa de viaţă creşte la nivel mondial, se estimează că numărul copiilor cu vârste sub 5 ani va scădea cu 41%, de la 681 de milioane în 2017 la 401 milioane în 2100, în timp ce numărul persoanelor de peste 80 de ani va creşte de şase ori, de la 141 milioane la 866 milioane.
Proiecţiile publicate în The Lancet sugerează că 23 de ţări vor asista la reducerea cu cel puţin jumătate a populaţiilor lor în comparaţie cu nivelurile actuale, printre acestea numărându-se Italia, Japonia şi Spania, state despre care se ştie de mult că au un nivel redus al natalităţii.
”Multe dintre populaţiile cu cea mai rapidă scădere vor fi în Asia şi Europa Centrală şi de Est”, se arată în raport.
Declinul populaţiilor din unele ţări ar putea fi compensat cu mai multe politici liberale de imigrare, care ”ar putea ajuta la menţinerea dimensiunii populaţiei şi la creşterea economică, chiar şi atunci când fertilitatea scade”.
”Africa sub-sahariană va deveni cel mai probabil un continent din ce în ce mai puternic pe scena geopolitică, pe măsură ce populaţia sa creşte”, conform raportului.
