Specia de pește asprete, considerată fosilă vie, ar putea să dispară din cauza poluării de pe râul Vâlsan și a lipsei debitului ecologic.
O echipă de specialiști implicați în proiectul de mediu „Asprete traiește” se luptă de câțiva ani să salveze specia pește critic periclitată. Echipa a tras anul acesta un nou semnal de alarmă, după ce nu s-a mai găsit puiet în râul Vâlsan.
Aspretele este într-o stare extrem de vulnerabilă, deși întregul său areal se află sub protecția unei rezervații naturale și a unui sit Natura 2000. Vâlsanul, care izvorăște din Munții Făgărașului, este singurul râu de pe întreaga planetă unde acest pește încă se mai regăsește.
Click în galeria foto-video cu imagini din teren care prezintă aspretele, precum și un video în premieră cu aspecte ale poluării pe râul Vâlsan.
UPDATE: Pornind de la documente oficiale, întocmite de către Jandarmerie la fața locului, potrivit cărora Poliția Curtea de Argeș cercetează primăria comunei Brăduleț, condusă de primarul Florin Iordache, pentru poluarea apelor unde trăiește aspretele. Mai precis, primăria este, în prezent, investigată pentru:
„Evacuarea, aruncarea, sau injectarea în apele de suprafață și subterane […] de ape uzate, deșeuri și reziduuri sau produse de orice fel, care conțin substanțe, bacterii ori microbi în asemenea cantitate sau concentrație, care poate schimba caracteristicile apei, punând în pericol viața, sănătatea și integritatea corporală a persoanelor, viața animalelor, mediul, producția agricolă ori industrială, sau fondului piscicol”.
„Deși numărul de aspreți găsiți a crescut, per total, de la an la an, lipsa identificării, până în prezent, a puietului este extrem de îngrijorătoare. Dacă acest fapt va persista și în anii următori, sunt riscuri mari ca aspretele să dispară pentru totdeauna” a transmis echipa Fundației Alex Găvan, printr-un comunicat de presă a proiectului „Aspretele Trăiește”.
„Exemplarele identificate până în prezent vor muri, în mod natural, în următorii 4, 5 ani, iar dacă nu mai sunt juvenili care să atingă maturitatea și, astfel, să se poată reproduce, specia dispare”, continuă comunicatul.
Printre cauzele care ar putea duce la dispariția peștelui fosilă, cea mai importantă este poluarea râului Vâlsan, opinionează ihtiologii.
Printre sursele poluării se numără comunele din zonă, Brăduleț și Mușătești, unde lipsește canalizarea. Dar acesta nu este singurul factor dăunător.
Probabil cea mai gravă poluare a fost cauzată de la stație de epurare din Brădet, care a funcționat ilegal timp de mai mulți ani și a deversat apele uzate direct în râu.
„Am reușit să determinăm autoritățile să închidă stația de epurare în martie, 2024”, ne-a spus Alex Găvan, conservaționist și fondator al proiectului „Aspretele Trăiește”.
În opinia lui, salvarea aspretelui nu se rezumă doar la salvarea unei specii pe cale de dispariție:
„Comunitatea de pe Valea Vâlsanului nu poate fi revitalizată, nu poate avea un viitor în care oamenii săi să fie fericiți și sănătoși, atât timp cât râul este otrăvit, atât timp cât râul este bolnav. Pentru că râul, apa, înseamnă Viață. Nu râul îl salvăm, salvând aspretele, ci pe noi înșine. Aspretele este doar o hârtie de turnesol care ne arată că, dacă el trăiește și este în suficient de multe exemplare în râu, înseamnă că râul este bine. Adică noi toți suntem bine”, a subliniat Găvan.
Activitatea companiei Hidroelectrica în zonă contribuie și ea la dispariția juvenililor de asprete. Mai exact, specialiștii spun că spălările de fund ale lacului de acumulare Vâlsan sunt făcute de companie fără a ține cont de ariile protejate în care trăiește peștele fosilă.
La asta se adaugă încălcarea de către Hidroelectrica a legii care obligă companiile care exploatează râurile să asigure un debit ecologic, adică o cantitate minimă de apă necesară viețuitoarelor care depind de apă pentru a supraviețui, acuză Găvan.
Lipsa debitului ecologic a fost observată pe multe alte râuri unde Hidroelectrica, o companie de stat listată la bursă, își desfășoară activitatea. „Unul dintre acestea este Valea lui Stan, care, la rândul ei, este captată toată și redirecționată în barajul de la Vidraru. Această situație este de ani de zile”, acuză Găvan, care a documentat în teren.
Hidroelectrica a anunțat lucrări de retehnologizare a amenajării hidroenergetice Vidraru la data de 1 iulie, lucrările urmând să se desfășoare pe perioada a 84 de luni in baza unui contract de 188.382.020,89 EURO (fără TVA).
„Societatea are nevoie de energie, cea hidro este una dintre formele prin care producem această energie, dar această energie trebuie produsă respectând legea și respectând natura. Adică energie produsă în mod sustenabil și nu prin furt. A nu asigura debitul ecologic este o formă de furt”, adaugă Găvan.
Un plus de poluare intră de la cazanele de țuică, unele deversând direct în Vâlsan. Aportul organic adus în apa râului modifică chimismul apei într-un mod dăunător. În plus, reduce oxigenarea apei, contribuind astfel la dispariția peștilor, dar și la poluarea generală a râului.
Aspretele a fost recunoscut ca fiind „specie critic periclitată” pe lista Convenției de la Berna a vieții sălbatice europene și a habitatelor naturale, și declarat monument al naturii și recunoscut de către Comisia Europeană ca specie de interes comunitar.
„Chiar este o cursă contra cronometru pentru a salva aspretele (…) ce nu poate fi câștigată fără existența unui râu curat și sănătos, cu debit ecologic asigurat conform legii de către Hidroelectrica, un râu de care autoritățile locale să aibă grijă și care să nu mai fie o groapă de gunoi, așa cum se întâmplă în prezent”, spune Găvan.
Altfel, pur și simplu, va fi o crimă cu premeditare, iar aceste autorități nu vor mai putea să ridice din umeri și să paseze responsabilitatea, așa cum o fac acum”, subliniază fondatorul campaniei.
Green Report a contactat instituțiile cu atribuții de control pe partea de mediu: Administrația Bazinală de Apă Argeș și Garda de Mediu locală, primăriile Brăduleț și Mușătești, dar și compania Hidroelectrica, pentru a le solicita un punct de vedere cu privire la situația de pe râul Vâlsan. Acestea nu au fost disponibile pentru un comentariu până în momentul publicării articolului.
Aspretele fost filmat pentru prima dată în habitatul lui natural noaptea la finalul lui iunie. O echipă de cercetători a reușit să surprindă peștele, care este o specie activă în timpul nopții, când se hrănește.
Biologii derulează, în prezent, ultima fază a unui proiect început în urmă cu trei ani, care și-a propus inventarierea peștelui fosilă. Echipa „Aspretele Trăiește” a găsit anul acesta 55 de exemplare, pe o porțiune de 16 kilometri de pe Vâlsan, între satele Brădetu și Vâlsănești.
Peștele a fost descoperit în 1956 în România de un student la biologie, Nicolae Stoica, după ce specia a fost declarată pe cale de extincție. Stoica l-a găsit și în apele râurilor Argeș și Doamnei, unde acum aspretele lipsește.
În 2019, datele oficiale estimau populația de asprete la 10-15 exemplare. În 2020, biologii au identificat 12 exemplare, în anul următor 10. În 2022, numărul de pești identificați a fost de 57, iar în 2023 de 153.
