Primăriile Brăduleț și Mușetești au fost controlate în mai multe rânduri de instituții ale statului, ca urmare a unor sesizări privind poluarea de pe râul Vâlsan. Verificările au dovedit că, cel puțin în cazul Primăriei Brăduleț, sesizările au fost fondate.
UPDATE Green Report vă prezintă, în premieră, dovezi primare ale poluării de pe râu documentate în urmă cu doar câteva zile.
În ultimii trei ani, comisarii Gărzii de Mediu Argeș au făcut 10 controale la cele două primării, „în parte, constatându-se și efecte ale poluării râului Vâlsan”, „casa” aspretelui, o specie de pește în pericol de dispariție.
Green Report a publicat un articol mai detaliat despre poluarea de pe râu.
Ape neepurate deversate în râu
Sursa poluării de pe râul Vâlsan a fost, în mare parte, vechea stație de epurare a comunei Brăduleț, potrivit comisarului șef Alexandru Vîjan, șeful Gărzii de Mediu Argeș.
„Pentru neconformitățile constatate, respectiv, deversare de ape uzate neepurate în râul Vâlsan, datorită unor avarii apărute la stația de epurare a comunei Brăduleț, a aplicat (n.red. Garda de Mediu Argeș) sancțiune în valoare de 60.000 lei, dispunându-se totodată măsuri de intrare în legalitate”, ne-a spus instituția.
UPDATE Potrivit comisarului șef, vechea stație de epurare a comunei Brăduleț era „neconformă, nefuncțională și nu corespundea” cu parametrii ceruți prin lege. El susține că stația nu ar fi trebuit să funcționeze.
Între timp, vechea stație de epurare a fost închisă, la presiunile făcute de Fundația Alex Găvan. „Am reușit să determinăm autoritățile să închidă stația de epurare în martie, 2024”, ne-a spus Alex Găvan, conservaționist și fondator al proiectului „Aspretele Trăiește”.
Cu toate astea, primăria Brăduleț, când a construit noua stație de epurare, a conectat-o de cea veche, astfel încât și după ce noua stație a fost pusă în funcțiune, apa era deversată în râu tot prin cea veche, cele două fiind conectate printr-un set de conducte.
În timpul unui control din luna aprilie, Garda de Mediu Argeș a luat măsuri pentru a se asigura că primăria nu mai folosește stație veche de epurare. „S-au tăiat conductele care duceau spre vechea stație de epurare, pentru a ne asigura că nu se mai poate deversa prin stația veche”, ne-a spus comisarul șef Alexandru Vîjan.
Șeful Gărzii de Mediu ne-a mai comunicat că noua stație funcționa în parametrii ceruți de lege, în timpul ultimelor controale. „S-au prezentat buletine de analize conforme și funcționează conform autorizației de mediu pe care o deține”, a spus comisarul șef Alexandru Vîjan.
Tot cu ocazia controalelor, garda a descoperit și lucrări fără autorizație, pentru care au fost aplicate amenzi și s-a întocmit și o sesizare penală. „Fiind arie protejată, au fost construcții fără autorizație, nu neapărat afectând râul sau aspretele”, ne-a mai comunicat Vîjan, care a adăugat că era vorba de construcții aparținând unor persoane fizice.
UPDATE Ministrul Mediului: „Doar în materia epurării apelor uzate, primăriile au la dispoziție cel puțin patru linii de finanțare”
În timpul vizitei pe râul Vâslan din luna iunie, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a abordat problema râurilor poluate de stații de epurare neconforme sau deversări ilegale și a spus că primăriile au la dispoziție fondurile necesare pentru a o rezolva.
„Stațiile de epurare, înțeleg că sunt vechi, înțeleg că indicatorii la deversarea în râu nu sunt tocmai cei pe care ar trebui să îi avem”, a spus Fechet, potrivit unui video postat pe pagina de Facebook.
„Nu îmi imaginez cum am putea spune lumii că am avut așa o bogăție în România și că nu am fost în stare să îl păstrăm (n.red. aspretele), pentru că nu am reușit să epurăm apele uzate așa cum trebuie, pentru că nu am fost atenți cu poluarea acestor râuri”, a completat ministrul.
Doar în materia epurării apelor uzate, susține sursa citată, primăriile au la dispoziție cel puțin patru linii de finanțare: una din Administrația Fondului de Mediu, una din PNRR, una din Anghel Saligny și una din fostul Program Operațional Infrastructură Mare.
„Cu alte cuvinte, nu se poate spune că statul nu pune la dispoziția autorităților publice locale sursele de finanțare necesare pentru a asigura aceste investiții”, a mai spus Mircea Fechet.
Neconcordanțe între declarații și starea de fapt din teren
Green Report a transmis primăriilor Mușetești și Brăduleț mai multe întrebări, pentru clarificări cu privire la descoperirile făcute de comisarii de mediu, dar și la afirmațiile echipei proiectului „Aspretele Trăiește”. Viceprimarul comunei Brăduleț, Alecu Evlampie, ne-a spus că urmează să răspundă întrebărilor, refuzând să ofere telefonic alte detalii.
UPDATE Însă filmul de mai jos din 13 iulie 2024, dat în premieră de Green Report, arată deversare toxică în râul Vâlsan de la actuala stație de epurare, în contrast cu afirmațiile de mai sus, cei care au filmat atestând că mirosurile erau pe masură.
Evlampie ne-a declarat, însă, că stația de epurare a comunei funcționează fără probleme, din anul 2017. Recunoaște că primăria a primit amenzi, în urma controalelor.
Însă viceprimarul nu crede că râul este poluat. „Și domnul ministru a fost aici și a văzut cât de curată e zona”, ne-a spus Evlampie, făcând referire la vizita ministrului Mediului, Mircea Fechet, din luna iunie, pe râul Vâlsan.
UPDATE Cu toate acestea, clipul de mai jos, din 14 iulie a.c., dat în premieră de Green Report, arată o groapă de gunoi cu deșeuri acumulate în timp pe marginea râului Vâlsan, sat Galeșu, comuna Brăduleț, în apropierea căminului cultural, de care domnul vice-primar ar trebui să știe.
„Dacă peștele s-a înmulțit, asta înseamnă că poluarea îi place la asprete”, a adăugat viceprimarul din Brăduleț.
UPDATE În cadrul acțiunilor de conservare a speciei Romanichthys valsanicola ale biologilor Fundației Alex Găvan, în 2022, din 57 de aspreți găsiți în 10 stații de pescuit dintr-un total de 21, doar 6 erau juvenili, câte unul identificat per stație. În 2023 s-au identificat 153 de aspreți în eforturile de inventariere a speciei, dar niciun puiet. În campania de pescuit științific de anul acesta, din cele 97 de exemplare identificate în total, doar unul este puiet. Biologii implicați susțin că, dacă acest fapt va persista și în anii următori, sunt riscuri mari ca aspretele să dispară pentru totdeauna.
UPDATE Atât rezervația naturală Valea Vâlsanului, cât și situl Natura 2000 care cuprind și râul Vâlsan intra sub administrația Agentiei Nationale pentru Arii protejate (ANANP).
Biologii care monitorizează aspretele au tras un nou semnal de alarmă. Printre cauzele care ar putea duce la dispariția peștelui fosilă, cele mai importante sunt poluarea râului Vâlsan si neasigurarea conform legii a debitului de ecologic de către Hidroelectrica, opinionează specialiștii.
UPDATE Green Report asteaptă încă raspunsul Hidroelectrica, ABA Argeș Vedea și ANANP la problema aratată mai sus.
(Foto reprezentativă: vizita Ministrului Mediului, Mircea Fechet, râul Vâlsan, sat Brădetu. Delegația și presa privesc de pe pod la una dintre echipele de pescuit științific ce încearcă să găsească asprete, 27 iunie 2024. Credit: Arthur de Bruin & Dick Harrewijn / Fundația Alex Găvan)
