Poluarea aerului accelerează dezvoltarea rezistenței la antibiotice, reprezentând astfel o amenințare semnificativă pentru sănătatea globală, conform unui studiu citat de The Guardian.
Conform acestei cercetări, care a analizat date din peste 100 de țări într-un interval de aproape două decenii, există o legătură directă între poluarea atmosferică crescută și creșterea rezistenței la antibiotice în toate regiunile și pe toate continentele.
De asemenea, studiul dezvăluie o consolidare a acestei relații de-a lungul timpului, semnalând că nivelurile crescute ale poluării aerului coincid cu o mai mare rezistență la antibiotice.
Cercetătorii din China și Marea Britanie au afirmat: „Datele noastre furnizează dovezi puternice că creșterea poluării aerului este corelată cu un risc crescut de rezistență la antibiotice. Acest studiu reprezintă primul care evidentiază impactul poluării asupra rezistenței la antibiotice la nivel mondial.” Aceste constatări sunt prezentate în Lancet Planetary Health.
Rezistența la antibiotice este una dintre cele mai rapide amenințări la adresa sănătății la nivel global, cauzând deja 1,3 milioane de decese anual, potrivit estimărilor.
În pofida faptului că factorii principali de influență rămân utilizarea necorespunzătoare și excesivă a antibioticelor, care sunt utilizate pentru tratarea infecțiilor, studiul subliniază că problema este agravată de nivelurile crescute de poluare aeriană.
Cercetarea nu a investigat în detaliu motivele științifice care stau la baza acestei legături. Totuși, există indicii că particulele PM2,5 ar putea conține bacterii rezistente la antibiotice și gene de rezistență, care ar putea fi transferate între medii și inhalate direct de către oameni.
Poluarea aerului reprezintă deja principalul risc de mediu pentru sănătatea publică. Expunerea îndelungată la poluarea atmosferică este asociată cu boli cronice precum afecțiunile cardiace, astmul și cancerul pulmonar, ceea ce duce la o scurtare a duratei de viață.
Pe termen scurt, expunerea la niveluri ridicate de poluare poate declanșa simptome precum tusea, dificultăți respiratorii și crizele de astm, crescând numărul consultărilor medicale la nivel global.
Conform studiului, reducerea poluării aerului ar putea contribui la diminuarea rezistenței la antibiotice, fiind prima analiză globală aprofundată privind legătura dintre cele două fenomene. Controlul poluării aerului ar putea, de asemenea, reduce semnificativ numărul de decese și costurile economice legate de infecțiile rezistente la antibiotice.
Profesorul Hong Chen de la Universitatea Zhejiang din China, autor principal al studiului, a subliniat: „Rezistența la antibiotice și poluarea aerului se numără printre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale.”
El a adăugat că acest studiu arată că reducerea poluării aerului ar putea avea beneficii duble, atât prin diminuarea impactului negativ al calității slabe a aerului, cât și prin contribuția la combaterea răspândirii bacteriilor rezistente la antibiotice.
Cu toate că aerul este recunoscut drept o cale directă de diseminare a rezistenței la antibiotice, există date limitate privind modalitățile prin care genele rezistente la antibiotice sunt transportate prin poluare.
Pe viitor, studiile ar trebui să se concentreze pe investigarea mecanismelor exacte prin care poluarea aerului afectează rezistența la antibiotice.
Un alt studiu, publicat în revista BMJ Mental Health, a identificat o legătură între expunerea la nivele ridicate de poluare aeriană și o utilizare sporită a serviciilor de sănătate mentală comunitare în rândul persoanelor cu demență. Această cercetare pe termen lung s-a concentrat pe o zonă urbană din Londra cu trafic intens.
Citește și: Incendiile de pădure din Canada au produs emisii de niveluri record
Guterres: Era încălzirii globale a trecut, suntem în era fierberii globale
Curenții oceanici s-ar putea opri în 2060, dacă emisiile actuale persistă. Ce va însemna acest lucru
