Tranziția verde a Europei se lovește din nou de realitatea politică. Comisia Europeană a pus pauză planului de a interzice din 2027 vânzarea sobelor pe lemne, după opoziția Germaniei și Cehiei, aflate în an electoral, unde politicienii nu-și permit să piardă voturile celor dependenți de biomasă pentru încălzire.
Documentul, consultat de Euractiv și care urma să fie prezentat în această săptămână la Bruxelles, introducea limite mai stricte pentru emisiile de particule fine PM2.5, unul dintre cei mai periculoși poluanți pentru sănătate.
În octombrie 2024, UE a revizuit Directiva privind calitatea aerului și a adoptat reguli mai dure prin reducerea la jumătate a limitelor admise pentru acest poluant și pentru alte douăsprezece substanțe toxice din atmosferă.
Astfel, dacă proiectul privind sobele și sistemele de încălzire pe lemne ar fi fost prezentat și adoptat, acesta ar fi impus norme mai severe pentru emisiile de particule PM2.5, aliniindu-se la standardele actualizate ale UE, care urmăresc atingerea obiectivului de poluare zero până în 2050.
Directiva (UE) 2024/2881 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat reformează legislația anterioară și stabilește standarde mai stricte pentru calitatea aerului, inclusiv reducerea la jumătate a limitei anuale permise pentru particulele fine în suspensie (PM2.5).
În plus, directiva introduce și noi limite pentru doisprezece poluanți atmosferici, inclusiv:
- particule în suspensie PM2.5 și PM10
- dioxid de azot (NO2) și oxizi de azot (NOx)
- dioxid de sulf (SO2)
- ozon (O3)
- monoxid de carbon, benzen, benzo(a)piren, arsen, cadmiu, nichel și plumb
Așadar, dacă proiectul privind interzicerea vânzării sobelor pe lemne ar fi fost implementat, acesta ar fi contribuit la reducerea emisiilor de PM2.5 din sistemele de încălzire pe lemne, având în vedere că acest poluant este unul dintre cei mai periculoși pentru sănătate și una dintre cauzele principale ale accidentului vascular cerebral, cancerului și diabetului.
De asemenea, amânarea proiectului înseamnă că statele membre vor trebui să găsească alte soluții pentru a se conforma noilor limite impuse de Directiva UE privind calitatea aerului, în timp ce mențin utilizarea biomasei ca sursă de încălzire în regiunile rurale.
Contextul amânării: presiuni politice și impactul asupra tranziției energetice
Planul Comisiei Europene de ecologizare a metodelor de încalzire a stârnit critici din partea unor state membre, în special Germania și Cehia, unde sistemele de încălzire pe biomasă joacă un rol important, mai ales în zonele rurale.
Peter Liese, europarlamentar din partea Partidului Popular European (PPE), a subliniat că sistemele de încălzire pe bază de biomasă sunt esențiale pentru tranziția energetică, în special în regiunile rurale, și a exprimat încrederea că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu va permite adoptarea unui astfel de document.
Aceasta nu este prima dată când Bruxelles-ul face modificări de ultim moment privind reglementările din sectorul încălzirii în urma lobby-ului. Controversa privind sobele pe lemne amintește de disputa prelungită din Germania din 2023, referitoare la obligativitatea pompelor de căldură, care a determinat Comisia să renunțe la planuri similare la nivelul UE.
Beneficiile economice și sociale ale noilor reguli privind calitatea aerului
Decizia de amânare a restricțiilor privind sobele pe lemne vine în contextul unei tranziții ecologice ample, în care Uniunea Europeană încearcă să reducă impactul poluării asupra sănătății publice și a mediului.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, implementarea unor măsuri mai stricte privind calitatea aerului ar putea genera beneficii economice anuale cuprinse între 42 și 121 miliarde de euro până în 2030, în timp ce costurile pentru punerea în aplicare a acestor măsuri ar fi sub 6 miliarde de euro anual.
Deși statele membre rămân responsabile pentru alegerea metodelor prin care vor respecta noile standarde, experții subliniază că poluarea aerului este una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătate, fiind vinovată de aproape 300.000 de decese premature anual în Europa și de un număr semnificativ de boli cronice, inclusiv accidente vasculare cerebrale, cancer și diabet.
În plus, aerul poluat contribuie la acidifierea solului, degradarea pădurilor, ecosistemelor și culturilor agricole.
În acest context, măsurile de reducere a emisiilor, inclusiv cele care vizau limitarea vânzării sobelor pe lemne, au fost considerate esențiale pentru atingerea obiectivului de poluare zero până în 2050.
Cu toate acestea, opoziția venită din partea unor state membre subliniază dificultatea de a echilibra tranziția ecologică cu nevoile socio-economice ale cetățenilor, în special în zonele unde încălzirea pe biomasă reprezintă principala sursă de energie.
Concluzia acestui episod este simplă: oricât de ambițioasă ar fi agenda ecologică a Uniunii Europene, realitatea politică o temperează de fiecare dată.
Amânarea interzicerii sobelor pe lemne este doar cel mai recent exemplu al conflictului dintre idealurile de la Bruxelles și interesele naționale ale statelor membre. Germania și Cehia nu au făcut decât să spună răspicat ceea ce multe alte guverne gândesc: nu poți obliga cetățenii să renunțe la o sursă de încălzire fără să le oferi alternative viabile și accesibile.
Cât de mult este despre mediu și cât de mult este despre alegeri?
Ursula von der Leyen și Comisia sa nu își permit să alieneze țări-cheie chiar înaintea unui nou ciclu politic.
Dacă interzicerea vânzării sobelor pe lemne a provocat o astfel de reacție, ce șanse au politici și mai dure, cum ar fi eliminarea combustibililor fosili din încălzirea rezidențială?
Astfel, într-un nou an electoral crucial pentru Europa, cu alegeri prezidențiale în România și Polonia, alegeri parlamentare în Cehia și alegeri anticipate în Germania, politicienii naționali sunt mai preocupați de voturile propriilor cetățeni decât de obiectivele ambițioase de mediu trasate la Bruxelles.
Nimeni nu vrea să piardă electoratul rural sau clasa de mijloc, care ar fi fost afectate direct de restricțiile privind sobele pe lemne.
Aceasta nu este doar o confruntare între politicieni și Comisia Europeană, ci un test al viabilității Pactului Verde în fața realităților economice și sociale ale statelor membre. Când presiunea electorală crește, măsurile ecologice radicale devin subiecte disputate, iar liderii de la Bruxelles trebuie să navigheze între a rămâne fermi pe obiectivele de mediu și a evita revoltele politice naționale.
Deocamdată, tranziția verde a Europei merge mai mult pe hârtie decât în realitate. Pactul Verde a fost anunțat ca o revoluție ecologică, dar fiecare măsură concretă stârnește rezistență, iar Bruxelles-ul este obligat să dea înapoi.
Pe de o parte, avem Comisia care vorbește despre costurile uriașe ale inacțiunii, despre sute de mii de morți premature și despre beneficiile economice ale unui aer mai curat. Pe de altă parte, avem guvernele naționale care se tem de costurile imediate, de impactul asupra economiei locale și, desigur, de reacția propriului electorat.
CITȘTE ȘI:
Încălzirea locuințelor – cea mai mare sursă de poluare cu PM2.5
Încălzire fără poluare: soluția Win/Win pentru un aer mai curat în București
