Pentru peste 40% dintre români, simplul gest de a porni centrala sau becul devine o decizie cu implicații adânci.
Corina Murafa, expertă în politici energetice și membră în Comitetul Economic și Social European, trage un semnal de alarmă: sărăcia energetică este mai răspândită în România decât ne place să recunoaștem. Iar soluțiile nu sunt nici simple, nici implementate eficient.
Ce înseamnă, de fapt, sărăcie energetică?
„Dacă, după ce ți-ai plătit factura la energie, rămâi sub pragul de sărăcie, atunci ești în sărăcie energetică”, explică Corina Murafa.
Nu vorbim doar despre curent electric, ci și despre încălzire, gătit, iluminat – toate costuri care, într-o casă ineficientă energetic, cum sunt, de altfel, cele mai multe din România, pot deveni uriașe.
Fenomenul este înșelător. Mulți români nu par să aibă probleme pentru că nu consumă mult. Dar realitatea este mai precară: se pretează frigului, nu folosesc încălzirea, mai pun o pătură.
Aceasta este „sărăcia energetică ascunsă” – oamenii care reduc drastic consumul pentru a supraviețui.
Unde s-a blocat statul?
Uniunea Europeană a pus la dispoziție României sute de milioane de euro pentru eficiență energetică, prin PNRR. ONG-urile, spune Murafa, s-au luptat ca aceste fonduri să includă și locuințele aflate în sărăcie energetică. Dar banii nu ajung la beneficiarii eligibili.
O soluție pe care Corina Murafa o consideră esențială: existența unor ghișee unice județene – fie fizice, fie online – unde cetățeanul să poată afla, cu un simplu click sau apel, ce măsuri se potrivesc locuinței sale.
„Ai o casă individuală? Nu-ți pune panouri solare direct, schimbă tocurile ușii, izolează bine ferestrele”, spune ea. Doar că, în realitate, aceste puncte de consiliere lipsesc sau nu funcționează.
Ce putem face noi, cetățenii?
„Un grad mai puțin iarna în casă = 7% reducere la factură.” Acesta este unul dintre cele mai simple mesaje pe care Corina Murafa le transmite la podcastul Green Report.
Dar nu toată responsabilitatea ar trebui să cadă pe cetățean. Lipsa de informare, lipsa de finanțare, lipsa unor ghiduri clare – toate sunt piedici reale.
Mai mult, mentalitatea trebuie schimbată. România este pe primul loc în Uniunea Europeană la rata de deținere a locuințelor – aproximativ 95 % dintre români trăiesc în case proprii, comparativ cu o medie de 69% în UE.
Cu toate acestea, investițiile în eficiență energetică sunt mult sub ținta europeană. Potrivit PNIESC (Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice), România ar trebui să realizeze anual o reducere de cel puțin 0,80 % din consumul final de energie, echivalentul unei renovări eficiente a 0,8 % din stocul locativ. În realitate, ritmul actual de renovare este estimat la doar 0,13 % / an, ceea ce plasează România mult în urma obiectivelor UE .
Prețul relativ scăzut al energiei, până recent, nu a stimulat schimbarea — de aici necesitatea unor politici și stimulente mai agresive.
De ce panourile solare nu sunt mereu răspunsul
Deși panourile fotovoltaice par o soluție evidentă, Corina Murafa atrage atenția că ele nu sunt întotdeauna cea mai bună alegere.
Mulți români le-au instalat din teamă, în lipsa unei strategii clare sau a unei înțelegeri reale a costurilor energetice. „Nu e neapărat cea mai bună măsură”, spune ea.
Murafa subliniază că eficiența începe adesea cu pași mai simpli: termoizolații, înlocuirea tâmplăriei sau ajustarea consumului.
Soluțiile trebuie adaptate fiecărei locuințe, iar consilierea personalizată este esențială.
Ce ne așteaptă după 1 iulie?
Corina Murafa respinge ideea unei apocalipse energetice în urma modificărilor de preț intrate în vigoare la 1 iulie.
Ea explică faptul că va exista un mecanism de protecție: oamenii vor plăti prețul întreg pe factură, dar vor primi un „cec energetic” compensatoriu, menit să reducă impactul financiar.
Cei cu un consum lunar sub 100 kWh vor fi protejați aproape integral. Iar cei care consumă mai mult ar putea vedea creșteri de aproximativ 10–15% față de tarifele anterioare.
Este un sistem gândit pentru a încuraja eficiența fără a împovăra sever gospodăriile.
De ce este sărăcia energetică o problemă de mediu?
Pentru că o locuință ineficientă consumă mai mult combustibil, fie el electricitate sau lemne, emite mai mult carbon, pune presiune pe resurse.
Mai mult, cei mai vulnerabili dintre noi nu au acces la soluții moderne de energie regenerabilă. Fără o tranziție justă, verdele devine un privilegiu.
În timp ce Bruxelles-ul reglementează, iar Bucureștiul promite, milioane de români sting lumina mai des decât ar vrea.
Sărăcia energetică nu este doar despre facturi. Este despre demnitate, acces la viață decentă, echitate în fața tranziției verzi.
