Paul Georgescu, campion mondial la înot în ape înghețate și singurul român care a finalizat circuitul Ocean’s Seven, vorbește despre cum l-au schimbat anii de înot în ape deschise, nu doar ca sportiv, ci și ca om.
Confruntarea cu natura, cu poluarea și cu propria vulnerabilitate l-au transformat într-un ambasador al respectului pentru mediu.
După ce a traversat unele dintre cele mai periculoase canale din lume și a înotat mii de kilometri în ape deschise, Paul Georgescu a învățat o lecție esențială: natura nu se cucerește, se respectă.
Într-un interviu deschis pentru Green Report, sportivul vorbește despre cum înotul printre gunoaie, meduze și curenți l-a transformat într-un aliat al mediului, și despre ce înseamnă, de fapt, performanța cu sens.
„Nu mai mănânc pește, sunt prietenii mei”
Câteodată, performanța devine conștiință ecologică: după ce a înotat printre meduze, curenți și rechini, a înfruntat ape de sub 5 grade și a fost scos inconștient din Canalul Mânecii, Paul Georgescu a început să privească natura cu alți ochi.
„Bineînțeles că s-a schimbat ceva în mine. Acum mă simt smerit în fața mediului. Natura nu-i acolo să-ți facă pe plac”, spune sportivul.
Georgescu a povestit cum, după atâtea ore petrecute în larg, nu mai poate consuma pește.
„Toată lumea mă întreabă: ‘nu mănânci pește?’ Nu. Sunt prietenii mei, Nu mai pot!”
Lecții din apele poluate
Dacă apele reci l-au învățat răbdarea și controlul, apele poluate i-au stârnit dorința de a acționa.
În cadrul podcastului Green Report, Paul Georgescu a vorbit despre responsabilitatea sportivilor în protejarea mediului natural, în special a ecosistemelor acvatice.
El a subliniat importanța implicării acestora în conștientizarea problemelor ecologice și în promovarea unui comportament mai responsabil față de natură.
„Degeaba ne deplasăm foarte mult, zburăm în întreaga lume, înotăm în toate oceanele, dacă nu suntem atenți la ce se întâmplă cu mediul în care activăm. Am fost șocat atunci când am văzut câte gunoaie sunt”, a declarat Paul Georgescu.
El a povestit cum a observat acest fenomen nu doar în locuri exotice, ci și în România, în apropierea canalului de navigație pe Dunăre și pe întreaga cursă a fluviului.
A povestit cum, în timpul unei traversări pe lacul Izvorul Muntelui, a avut un șoc:
„Era un munte de gunoaie. Numai PET-uri, numai sticle. M-am simțit otrăvit. Era unul dintre cele mai frumoase locuri din țară și ajunsese groapă de gunoi.”
Într-un alt moment, aflat pe barca de sprijin, unul dintre însoțitori a aruncat o pungă de chipsuri în apă.
Reacția lui Paul a fost promptă: „M-am enervat. I-am zis: nu plecăm de aici până nu scoatem punga. Trebuie să fim responsabili.”
Aceste episoade l-au determinat să vorbească mai apăsat despre responsabilitatea pe care o avem în fața apei.
Sportivul a mai vorbit și despre despre impactul poluării pe care l-a observat în timpul călătoriilor sale de înot în ape deschise, comparând locurile exotice cu zonele din România, și chiar din marile orașe internaționale.
„La canalul Mânecii, ce găsești pe acolo… Dar și în jurul Manhattan-ului, te izbești de mizeria pe care nu te aștepți să o găsești”, a spus Georgescu, subliniind contrastul izbitor între frumusețea naturală a acestor locuri și poluarea care le degradează.
7 lacuri în 7 zile – un proiect cu dublă miză
În 2022, Georgescu a lansat proiectul „7 lacuri în 7 zile”.
A înotat în lacurile Porțile de Fier, Stânca, Costești, Beliș, Drăgan, Izvorul Muntelui și Colibița.
„Am vrut să fie o călătorie în jurul României, dar și o declarație pentru mediu. Am vrut să spun: Uite ce locuri superbe avem.’”
În cadrul provocării „7 lacuri în 7 zile”, Paul Georgescu a dorit să aducă în prim-plan nu doar rezistența fizică și mentală necesară înfruntării apelor reci ale lacurilor din România, dar și să promoveze frumusețea și importanța acestor zone naturale.
Pe lângă faptul că a înotat prin unele dintre cele mai spectaculoase locații din țară, Georgescu a avut și un scop mai mare: atragerea atenției asupra necesității protejării acestor ecosisteme acvatice.
Prin promovarea acestor zone, Georgescu a vrut să inspire nu doar pasionații de sport, ci și pe cei care pot juca un rol activ în protejarea mediului, pentru a asigura că aceste locuri remarcabile rămân intacte pentru generațiile viitoare.
El subliniază importanța protejării ecosistemelor vulnerabile, inclusiv cele din România, pentru a păstra nu doar spațiile necesare provocărilor sportului extrem, dar și acele zone care pot deveni atracții turistice sustenabile.
Despre responsabilitatea ecologică și educația din școli
Paul Georgescu discută despre importanța educației ecologice și despre responsabilitatea pe care fiecare dintre noi o are față de natură, având în vedere că este un sportiv care a călătorit mult și a văzut diverse ecosisteme.
„Trebuie să fim responsabili cu mediul, pentru că am văzut în foarte multe locuri cum gunoaiele ajung în apă”, spune sportivul.
De asemenea, Georgescu subliniază importanța implicării și educației tinerelor generații, începând de la școală.
El își exprimă dorința ca fiecare dintre noi să contribuim activ la protejarea mediului, adăugând: „Este esențial să începem educația ecologică încă de la vârste fragede. Trebuie să învățăm copiii despre importanța protejării mediului, iar acest lucru nu se poate face doar prin vorbă, ci și prin exemplu. Și părinții trebuie să își asume acest rol, pentru că educația ecologică vine și de acasă, nu doar din școală.”
Georgescu reflectează asupra viitorului său în sport și asupra impactului pe care acesta îl are asupra organismului.
„Acum am 47 de ani, dar înotul face parte din viața mea și vreau să continui să îl practic cât mai mult timp posibil. E un sport care poate fi practicat până la vârste foarte înaintate. Cunosc oameni de 90 de ani care înoată. Este un sport care te menține activ, fără a pune presiune pe articulații sau pe corp”, spune Georgescu.
Însă, dincolo de beneficiile înotului, el este conștient de provocările legate de schimbările climatice, cum ar fi creșterea nivelului mării.
„Mă gândesc la locurile unde înot, cum ar fi Constanța, și la riscurile legate de creșterea nivelului apelor. În zona 2 Mai, malul se surpă și apa devine din ce în ce mai mare. Este grav, dar sper că, în ciuda schimbărilor, voi putea să înot și în continuare”, adaugă Paul, subliniind importanța protejării mediului și adaptării la noile condiții climatice.
Reguli fundamentale pentru practicarea sporturilor
Paul Georgescu împărtășește câteva dintre cele mai importante lecții pe care le-a învățat din experiențele sale de înotător de performanță.
„În primul rând, trebuie să îți cunoști limitele. Adică să nu te arunci cu capul înainte. Eu am făcut asta la început, dar am învățat din greșeli. Trebuie să înveți să îți cunoști limitele și să progresezi treptat. Este esențial să îți asculti corpul”, spune sportivul, subliniind importanța auto-cunoașterii și a auto-controlului în acest sport extrem.
Una dintre regulile fundamentale pe care le recomandă este importanța recuperării corecte. „Recuperarea trebuie să fie totală. Este important să ai un moment de relaxare completă, cu pulsul liniștit”, explică Georgescu.
De asemenea, recomandă ca înotătorii să nu fie niciodată singuri în astfel de sesiuni intense de înot.
„Să nu pleci singur, trebuie să ai măcar două/trei persoane cu tine. Înainte de a te aventura într-un lac sau într-o apă necunoscută, asigură-te că ai toate măsurile de siguranță la îndemână. Verifică locul, asigură-te că ai acces la o cameră încălzită sau că te poate transporta cineva în siguranță imediat după ce ieși din apă. Recuperarea este esențială pentru a evita accidentele”, adaugă sportivul.
În ceea ce privește limitele de performanță, Paul subliniază că fiecare sportiv trebuie să știe când este momentul să se retragă.
„Am înotat 3,5 km în ape înghețate și m-am retras în glorie. Este important să te cunoști, să nu depășești limitele tale. În sportul de performanță, totul depinde de cum îți gestionezi limitele și de cum îți controlezi energia pe parcursul unui antrenament sau competiție”, subliniază el.
Progrese majore pentru înotul în ape înghețate în România: un succes de proporții pentru Paul Georgescu și echipa sa
Paul Georgescu vorbește cu mândrie despre realizările recente în sportul de înot în ape înghețate și despre cum, în colaborare cu echipa sa, a organizat primul Campionat European de înot în ape înghețate din istorie, la Oradea.
„A fost un succes extraordinar. Am reușit să ridicăm nivelul Ice Swimming-ului la un standard cu totul nou,” spune Paul, subliniind importanța acestei realizări pentru dezvoltarea sportului în România.
Evenimentul a avut o participare remarcabilă din partea sportivilor și a fost organizat într-un cadru care imita structurile internaționale de competiții de top.
„La Campionatele Mondiale de înot, există un bazin de încălzire și un bazin de concurs. La Oradea, am reușit să creăm aceleași condiții. Nivelul a fost comparabil cu cel de la competițiile mondiale,” adaugă Paul.
Această realizare marchează o etapă importantă în evoluția sportului în România, stabilind un standard mai înalt pentru competițiile viitoare.
România, pe drumul cel bun: locul 3 la Campionatul European și locul 6 la Mondial
Campionul mondial la înotul în ape înghețate remarcă cu mândrie evoluția sportului în România și succesul echipei naționale în competițiile internaționale de înot în ape înghețate.
„La Campionatul European, lotul nostru a obținut locul 3 în clasamentul pe medalii, iar la Mondiale am ieșit pe locul 6 din 50 de națiuni participante. România este acum acolo sus și suntem foarte aproape de a fi introdusă această disciplină la Jocurile Olimpice de Iarnă”, spune Paul, subliniind importanța acestor rezultate pentru dezvoltarea ulterioară a înotului în ape înghețate.
Georgescu își exprimă entuziasmul și despre discuțiile recente cu reprezentanți ai World Aquatics, organizația internațională care se ocupă de sporturile acvatice.
Acesta subliniază că progresele sunt susținute și de președintele World Aquatics, care este extrem de orientat spre creșterea valorii economice a sporturilor acvatice.
„Este un președinte care pune mult accent pe business și pe sursele de venit, iar înotul în ape înghețate are potențialul de a adăuga valoare nu doar în sezonul de iarnă, ci și pe termen lung,” concluzionează Paul, exprimându-și încrederea că sportul va continua să crească și să fie recunoscut pe plan global.
„Cine vrea să afle mai mult despre Ocean Seaport, despre Ice Swimming, sunt o carte deschisă. Împărtășesc cu toată plăcerea, pentru că ajut țara noastră și cu cât sunt mai mulți practicanți de Ice Swimming și OpenWater, cu atât mai bine. Afară există o comunitate uriașă, și îmi doresc ca și România să fie la fel de mare”
CITIȚI ȘI:
