Statele aflate in curs de dezvoltare suporta consecintele dezvoltarii economice inregistrate de marile puteri, iar schimbarile climatice vor accentua prapastia intre saraci si bogati. Aceasta este una dintre concluziile Raportului ”Situatia Populatiei Lumii 2009”, realizat de Fondul ONU pentru Populatie (UNFPA).
Potrivit documentului, daca pana acum tarile industrializate au generat o mare parte de dioxid de carbon si alte gaze nocive pentru mediu, ele au fost relativ imune la efectele schimbarilor climatice. Pe de alta parte, tarile in curs de dezvoltare sunt responsabile pentru o mica parte de emisii si totusi ele deja suporta in mai mare masura povara adapatarii la evenimente meteo extreme, la cresterea nivelului marilor, la inundatiisi la seceta.
Printre factorii enumerati de specialisti in ceea ce priveste atenuarea efectelor incalzirii globale se numara planificarea familiala, sanatatea reproductiva si relatiile dintre sexe. Toate acestea, dublate de efortul reducerii emisiilor, ar putea influenta influenta modul in care umanitatea se va adapta la cresterea nivelului marilor, inrautatirea furtunilor si secete severe, precizeaza raportul.
Efecte catastrofice in 2100
Temperatura la suprafata pamantului a crescut cu 0,74 grade Celsius in ultimii 100 de ani. Cresterea poate parea nesemnificativa, dar aceasta incalzire a fost suficienta pentru a perturba multe dintre ecosistemele planetei si a aduce amenintari serioase bunastarii omului.
Daca actualele tendinte continua sa se accelereze, dupa cum prevad numerosi oameni de stiinta, temperatura la suprafata pamantului ar putea creste cu inca 4-6 grade pana in 2100, probabil cu efecte catastrofice asupra mediului, habitatului, economiilor si a oamenilor. Primii zece cei mai caldurosi ani la nivel global incepand cu 1880 au fost in ultimii 13 ani.
Potrivit raportului UNFPA, climatologii din intreaga lume atribuie recenta incalzire gazelor cu efect de sera eliberate in atmosfera ca urmare a activitatilor din tarile industrializate. Cresterea arderii de combustibili fosili, precum carbune, petrol si gaze elibereaza mai mult dioxid de carbon accelerand efectul de sera din atmosfera.
Defrisarile si degradarea solului au ca rezultat, de asemenea, mai mult dioxid de carbon in atmosfera, iar activitatile de la agricultura si pana la refrigerare genereaza emisii ale altor gaze cu efect de sera.
Criza de apa potabila, dublata de inundatii
Posibilele urmarile ale schimbarilor climatice includ lipsa de apa, furtunile tropicale puternice si valurile generate de furtuni, de inundatii, lipsa apei din ghetari pentru irigarea agriculturii, criza de alimente si de sanatate.
Categoriile care vor avea cel mai mult de suferit sunt grupurilor vulnerabile si deja marginalizate. In Asia de sud-est, de exemplu, aproximativ 221 de milioane de oameni traiesc deja sub limita saraciei de 2$ pe zi.
In plus, nivelul marilor va creste, amenintand zonele de coasta de la altitudine joasa, dens populate si micile state insulare. Un exemplu in acest sens este Indonezia, care ar putea pierde in acest fel aproape 2.000 de mici insule pana in 2030, ca urmare a cresterii nivelului apelor.
Milioane de oameni care traiesc in prezent in zone joase de coasta ar putea fi nevoiti sa-si paraseasca locuintele daca nivelul marii creste dupa cum prognozeaza expertii in schimbari climatice.
Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca in anul 2.000, peste 150.000 de decese au fost provocate de valurile de caldura extrema, furtuni sau fenomene similare rezultate de schimbarile climatice survenite incepand cu anii ’70.
Text: Raluca Petrescu
