interviu de Corneliu Belciug
Philippe Questiaux, presedinte-director general Lafarge Ciment (Romania) SA ne vorbeste despre implicarea companiei in proiecte de mediu, investitii in tehnologii moderne si valoarea acestora, despre viitorul companiei dar si despre reusitele obtinute in cei 10 ani de cand Lafarge a decis sa intre pe piata romaneasca.
Green Report : Care este valoarea investitiilor de mediu programate de Lafarge ciment in urmatorii 5 ani?
Philippe Questiaux: Inca din primii ani de operare in Romania, Lafarge a investit constant in imbunatatirea performantelor privind protectia mediului inconjurator. Au fost definite axe prioritare pentru investitii, au fost stabilite planuri de dezvoltare si s-a reorganizat managementul protectiei mediului in jurul politicii de mediu a Grupului Lafarge. Am inteles la acel moment ca exigentele noastre trebuie sa primeze si, astfel, am derulat un program sustinut de investitii, cifrate la aproximativ 50 de milioane de euro, in perioada 1998-2006.
Pentru urmatorii ani, dorim si trebuie sa continuam acest program ambitios. Pentru toate operatiunile sale in Romania, Lafarge va investi inca aproximativ 50 de milioane de euro in perioada 2007-2012. De altfel, in luna aprilie a acestui an am inaugurat la uzina noastra din Hoghiz doua noi investitii, totalizand 5,5 milioane de euro. Este vorba despre noul filtru pentru cuptorul de clincher, spre a raspunde exigentelor IPPC, si despre noua instalatie de maruntire deseuri solide, prin care suntem pregatiti sa procesam o gama larga de deseuri industriale si menajere sortate.
Unde vor fi facute aceste investitii si la ce se refera ele?
Practic, toate locatiile noastre operationale vor fi implicate. Vizam, in primul rand, aplicarea celor mai bune practici cu privire la prevenirea si controlul integrat al poluarii. In al doilea rand, dorim sa ne dezvoltam in continuare facilitatile de coprocesare deseuri si avem, in acelasi timp, in vedere actiuni care sa contribuie la reducerea emisiilor specifice de CO2. Nu in ultimul rand, ne preocupa sa redam naturii sau circuitului agricol ariile exploatate, respectand atat angajamentele legale, cat si cerintele Grupului Lafarge, formulate in spiritul dezvoltarii durabile.
La nivel mondial, la cat se ridica investitiile de mediu facute de grupul Lafarge?
Depinde de fiecare tara: multe dintre ele sunt deja intr-un stadiu avansat, iar in alte tari avem noi fabrici care indeplinesc deja cele mai inalte standarde. Cazul Romaniei a fost specific datorita starii in care se aflau fabricile atunci cand le-am achizitionat, cu 10 ani in urma. Prin urmare, nu avem statistici globale disponibile in acest sens.
Care sunt piedicile intampinate de Lafarge in desfasurarea actiunilor de mediu?
Nu cred ca putem vorbi despre piedici atunci cand cineva, o companie industriala mai ales, doreste sa investeasca pe linia protectiei mediului. As zice chiar ca, dimpotriva, am putut beneficia de sprijin si intelegere atat din partea autoritatilor, cat si din partea altor parteneri interesati. Am in minte, bunaoara, exemplul coprocesarii deseurilor in fabricile noastre, proces inceput timid in anii 2002-2003 si perceput initial cu retineri de catre cei din jurul nostru.
Consider ca procesul lung care a premers integrarii Romaniei in Uniunea Europeana a permis dezvoltarea unor relatii bazate pe incredere si respect reciproc. Ne mandrim, de altfel, sa ne putem numara printre firmele care au contribuit, prin prestanta si rezultatele lor, la avizul favorabil dat in final de Comisia Europeana, pe un subiect, Mediul, extrem de delicat.
Ceea ce este, de asemenea, de semnalat, este nevoia de a aplica interpretarile adecvate atunci cand vorbim despre transpunerea legislatiei europene. Au fost cazuri punctuale cand o interpretare stricta si scoasa din context, pe fondul nevoii de a accelera procesul de transpunere a acquis-ului comunitar, a condus la discutii si luari de pozitii diferite. Credem insa ca autoritatile statului au inteles ca au in noi, operatorii industriali, parteneri, si nu inamici. Lafarge nu numai ca actioneaza responsabil, dar isi extinde participarea in afara perimetrelor unitatilor operationale, intrand in parteneriat cu societatea civila, cu comunitatile, printr-o participare activa la diverse programe de responsabilitate sociala si ecologica.
Principala provocare pentru companiile de ciment ramane emisia de CO2. Ce face Lafarge pentru a ajuta in lupta impotriva incalzirii globale?
Asa cum mentionati, problematica emisiilor de gaze cu efect de sera este una globala. Acest fapt este astazi unanim recunoscut, si numeroase organisme de renume pledeaza pentru o abordare mult mai larga pentru viitorul apropiat.
In acest context, trebuie mentionat faptul ca, la nivelul emisiilor globale, sectorul de producere a cimentului reprezinta aproximativ 5% din acestea. Emisiile de dioxid de carbon intervin in producerea unui produs intermediar indispensabil fabricarii cimentului, numit clincher, si nu in producerea propriu-zisa a produsului final, cimentul. Daca ne referim la emisiile de CO2 produse la nivelul clincherului, atunci trebuie spus ca acestea se datoreaza in proportie de 60% decarbonatarii materiilor prime, iar restul de 40 de procente provin din combustie. Prima componenta a emisiilor este declansata, in fapt, de un proces chimic si nu poate fi influentata astazi decat in foarte mica masura de producatorii de ciment. Pe de alta parte, trebuie subliniat faptul ca la nivelul combustiei s-au facut pasi decisivi pentru sporirea eficientei energetice si schimbarea procedeului de obtinere a clincherului, trecand de la procedeul umed la cel uscat. Adaptarea instalatiilor de ardere care sa permita inlocuirea combustibililor fosili cu combustibilii alternativi, neutri din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, ofera un alt exemplu elocvent al eforturilor intreprinse de catre aceasta industrie, eforturi declansate in anii cand incalzirea globala nu reprezenta o problema atat de acuta.
Se observa, asadar, ca industria de ciment a inregistrat un progres considerabil si constant de-a lungul timpului, iar masurile luate deja de catre aceasta industrie vor contribui la un raspuns pentru una din provocarile actuale majore ale omenirii: lupta impotriva efectului de sera. Materializarea implicarii industriei de ciment este reliefata de afilierea masiva a acestei industrii la Consiliul Mondial al Afacerilor pentru o Dezvoltare Durabila (WBCSD) si intocmirea unor metodologii si instrumente de calcul, monitorizare si raportare a emisiilor de dioxid de carbon inainte ca aceste actiuni sa devina obligatorii, asa cum este cazul actual in cadrul Sche mei de Schimb Europene cu certificate de emi sie de CO2.
Daca, asa cum am aratat mai sus, industria de ciment a realizat deja in ansamblul sau progrese importante, Lafarge, liderul mondial al acestei industrii, a fost si ramane un etalon si in ceea ce priveste masurile de diminuare a emisiilor de CO2. Astfel, parteneriatul cu organizatia internationala WWF, parteneriat care prevede reducerea emisiilor globale de CO2 pe tona de ciment cu 20% intre 1990 si 2010, constituie un bun exemplu de buna practica, cu atat mai mult cu cat progresele inregistrate de Grup la nivelul anului 2000 indica o des crestere a emisiilor pe tona de ciment cu 13% fata de anul 1990.
Recunoasterea meritelor Lafarge in ceea ce priveste buna practica in abordarea conceptului esential de dezvoltare durabila este vizibila inclusiv pe pietele financiare, prin includerea grupului nostru in randul intreprinderilor cele mai responsabile, cu indicatori de dezvoltare durabila, cel mai adesea pe cea mai buna pozitie din sectorul nostru de activitate (2006 – Storebrand, SAM/Dow Jones, etc).
Care este cantitatea de CO2 emisa de fabricile Lafarge la nivel mondial dar si in Romania?
Cred ca cifra exacta este mai putin importanta in contextul in care discutam despre procente din cadrul celor 5% cat reprezinta emisiile totale ale sectorului in lume. Cat despre emisiile din Romania, este relevant sa amintim faptul ca, emisiile de CO2 ale fabricilor noastre sunt perfect comparabile cu cele din celelalte tari membre UE, discutand – evident – despre instalatii comparabile intre ele. Acest lucru, care poate parea unora neverosimil, se datoreaza masurilor specifice de care pomeneam mai inainte, ele – la randul lor – fiind posibile prin transferul de tehnologie si de know-how. Asa incat, si din acest punct de vedere, spunem fara nici un fel de ezitare ca fabricile noastre de ciment din Romania sunt pe deplin integrate in marea familie europeana.
Care a fost evolutia cantitatilor de CO2 emise de uzinele Lafarge din 1997 si pana in prezent? Care este tinta pentru 2012?
Este notabil faptul ca, daca luam in calcul doar perioada 2000-2007, vom putea observa ca eforturile noastre de diminuare a cantitatilor de CO2 emise s-au materializat intr-o reducere totala cu peste 2.000.000 de tone de CO2, cifra comparabila cu emisiile anuale ale celei mai mari uzine de ciment din tara pentru perioada respectiva.
In perspectiva anului 2012, ne continuam programul de scadere anuala a emisiei specifice pe tona de ciment, program demarat inca din anul 1998, in conditiile in care piata de ciment si piata constructiilor este in expansiune in Romania. Pentru a putea atinge nivelul ambitios pe care ni-l propunem, avem in vedere – printre altele – amplificarea co-procesarii deseurilor in cele doua uzine. Este pacat de altfel ca, pana in acest moment, emisiile rezultate din arderea deseurilor combustibile nu sunt in totalitate recunoscute ca neutre din punct de vedere CO2, procesul in sine aducand in mod evident reduceri indirecte considerabile. Dar abordarea noastra este mai larga si pe termen lung, vizand, in fapt, consolidarea principiilor dezvoltarii durabile, in acest caz prin dorinta de a contribui efectiv la conservarea resurselor traditionale.
Ce impact va avea functionarea bursei certificatelor verzi in Romania?
Certificatele verzi privesc producerea de energie electrica, iar acest subiect imi este mai putin cunoscut, insa este cert faptul ca implementarea cu succes a unei scheme de comercializare va permite obtinerea unor rezultate de mediu la costul cel mai scazut pentru societate. Nu pot sa nu adaug ca eforturile actorilor implicati ar trebui canalizate si catre stoparea escaladarii pretului energiei electrice, care afecteaza intreaga societate, iar schemele ecologice de comercializare pot contribui in acest sens.
Ce trebuie schimbat in legislatia romaneasca?
Din cate cunosc, legislatia europeana de mediu este transpusa in proportie de aproape 100%. Ca operator international, Lafarge intelege sa abordeze aspectele operationale in context multi-local, pastrand insa intact setul de principii generale si obiectivele asociate. In ceea ce priveste subiectul Mediu, Lafarge activeaza in Europa la nivelul diverselor organisme in procesele de dezbatere a legislatiei de profil. Suntem, asadar, prezenti alaturi de toti cei interesati si, chiar daca nu putem sa fim de acord pe toate subiectele, avem datoria sa respectam hotararile finale.
Din punctul meu de vedere, precum am precizat deja, autoritatile romane trebuie doar sa manifeste acea "flexibilitate pozitiva" in ceea ce priveste aplicarea normelor europene, acestea livrand adesea doar cadrul general si regulile de baza. Altfel spus, respectarea spiritului directivei este un lucru esential.
Ce proiecte de constientizare sociala desfasurati in prezent?
Cel mai recent proiect pe care l-am lansat in parteneriat cu organizatia WWF-Programul Dunare – Carpati ROMANIA se bazeaza pe o componenta a Programului Natura 2000 privind necesitatea de a proteja Parcurile Nationale.
Astfel, programul de sensibilizare si constientizare sociala al carui pilot se adreseaza in acest moment copiilor din clasele V-VII din scoala Hoghiz, jud. Brasov, respectiv Grupul Şcolar Barsesti din Targu Jiu, va avea ca aplicatie o tabara in Parcul National Piatra Craiului, respectiv Parcul National Retezat in cursul lunii iulie. Copiii vor participa la redactarea unui caiet de concluzii pentru protejarea acestor areale speciale, iar acest document va constitui baza pentru reluarea, in anul scolar viitor, a programului nostru, cu noi serii de elevi. Componenta educationala, apreciem ca este un factor cheie in prezent, ca si in viitor.
