Producatorii agricoli estimeaza ca anul acesta recolta de grau va fi cu 40% mai scazuta decat in 2008 din cauza lipsei precipitatiilor. Afectate de seceta vor fi si culturile de porumb. Cercetatorii atrag atentia ca, in conditiile unor schimbari climatice tot mai accentuate, este nevoie de o regandire a politicii din domeniu, punandu-se accent pe culturi mai rezistente, gestiune mai eficienta a suprafetelor agricole si refacerea sistemului de irigatii.
Seceta din acest an ar putea reduce productia de grau a Romaniei cu 40%, estimeaza Federatia Nationala a Producatorilor Agricoli (FNPAR), care adauga ca recolta va fi suficienta pentru consum.
„In 2008, productia de grau s-a ridicat la 7 milioane de tone, insa in acest an, din cauza secetei, vom avea circa 4 milioane tone. Pentru consumul nostru si pentru industria de panificatie sunt necesare cam 2,2 milioane tone grau, pentru samanta 800.000 tone si tot ne ramane un excedent de circa un milion de tone. Nu trebuie sa ne panicam“, a declarat, Viorel Matei, presedintele FNPAR, citat de Mediafax.
Si productia de porumb va fi afectata, a lasat sa se inteleaga directorul Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu, care a anuntat ca lunile iulie si august vor fi deosebit de secetoase, mai ales in partea de sud si sud-est a Romaniei. Totusi, el spune ca situatia nu va fi comparabila cu cea din vara anului 2007, cand seceta a afectat jumatate din culturi. Pe de alta parte, producatorii agricoli au solicitat Executivului sustinere pentru depozitarea graului, deoarece „agricultorii platesc lunar intre 180-280 lei pe fiecare tona depozitata „.
In paralel, specialistii in agricultura si meteorologie au atras atentia ca este nevoie de o evaluare la nivel national, astfel incat sa se defineasca politici agricole si de mediu pe termen lung, adaptate evolutiei climei, in conditiile in care situatia se inrautateste, iar pe termen lung 20% din suprafata agricola a tarii ar putea fi desertificata. Sunt costuri enorme si ani de munca pentru a se reface tot ce-a fost distrus, a subliniat Ion Sandu, directorul ANM.
“In ultimul deceniu, ca urmare a transformarilor profunde (defrisari, distrugerea perdelelor forestiere de protectie, etc.), suprapuse pe un fond climatic dezechilibrat, ce au avut loc la nivelul celei mai mari parti a patrimoniului funciar (agricol si silvic), s-au extins procesele de uscaciune. In acelasi timp, procesele de degradare a terenurilor cunosc o extindere si intensificare alarmanta. Conform datelor meteorologice obtinute pentru o perioada de peste 100 de ani la un numar de 17 statii situate in sud – estul tarii (Dobrogea, estul Munteniei si sudul Moldovei) zonele aferente acestora sunt potential afectate de desertificare. Asta inseamna 3 milioane de hectare, dintre care circa 2,8 milioane sunt terenuri agricole, adica 20 % din suprafata agricola, arata si specialistii Centrului National de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie si Teledetectie.
Citand datele unui studiului al ANM, ei au atentionat ca 11 judete: Braila, Calarasi, Giurgiu, Dolj, Ialomita, Olt, Teleorman, Mehedinti, Timis, Galati si Vaslui, sunt prada usoara pentru arsita si seceta. Temperaturile medii anuale au crescut, la fel si suprafata afectata de ariditate. Astfel, media anuala a temperaturii, de 8,4 grade Celsius in 1985, a ajuns, in 2007, la 11,5 grade Celsius. “Fata de perioada 1980-1990, se asteapta o incalzire medie anuala intre 0,5 si 1,5 grade pentru perioada 2020-2029 si de la 2 pana la 5 grade pentru finalul de secol, a avertizat directorul ANM.
Solutii: irigatii si gestiune eficienta a terenurilor
“Singura solutie pentru salvarea culturilor de primavara o reprezinta irigatiile. Pana acum s-a identificat suport de irigatii pentru 760.000 de hectare, in conditiile in care, in trecut, erau 3,2 milioane de hectare irigate. Totodata, e nevoie de cultivarea unor soiuri mai rezistente, precum sorgul, plantele furajere, graul, orzul si orzoaica, si de modificarea structurii si ponderii culturilor”, sustine Cristian Hera, presedintele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice.
„Lipsa de precipitatii ar putea fi contracarata si prin amenajarea teritoriului, respectiv prin crearea unor „neomogenitati” (paduri si ape) care sa determine vaporii din atmosfera sa se transforme in picaturi si sa ploua”, arata, pe de alta parte specialistii Centrului National de Geodezie. In plus, unii cercetatori vorbesc de minimizarea suprafetelor cultivate, in functie de zonele favorabile pentru agricultura.
Altii sustin combaterea degradarii terenurilor prin rotatia corecta a culturilor, folosirea echipamentelor mai usoare, care nu compacteaza solul si, totodata, renuntarea la arat, in schimbul discuitului, pentru anumite tipuri de soluri, astfel incat apa din primul strat de sol sa nu se mai evapore.
