Desi tara noastra nu a inaintat inca o "oferta", ea este parte la negocierile cu Olanda, Italia, Slovacia, Lituania, Slovenia, Polonia si Bulgaria pentru crearea unui depozit subteran care sa pastreze pentru mii de ani aceste substante periculoase.
Un stat est-european va gazdui un depozit subteran pentru stocarea deseurilor nucleare din UE, iar Romania – fara sa fi inaintat inca o oferta concreta in acest sens – este parte la negocierile pe aceasta tema, alaturi de alte sapte state din Uniune. Pe langa tara noastra, interesate de acest proiect sunt Olanda, Italia, Slovacia, Lituania, Slovenia, Polonia si Bulgaria, a dezvaluit cotidianul britanic The Times.
Depozitul ar urma sa primeasca aprobarea Comisiei Europene (CE) in cursul lui 2010, iar construirea lui printr-un efort comun este vazuta ca vitala de statele angajate in discutii. Toate cele opt state detin astfel de reziduuri nucleare, insa niciuna nu este o putere nucleara, care sa-si fi creat capacitati de stocare proprii.
Cantitatile detinute sunt prea mici pentru a justifica cheltuielile considerabile pe care le va aduce construirea, intretinerea si paza unui spatiu de stocare potrivit pentru aceste substante periculoase, apreciate a fi ravnite de grupari teroriste. Cele cinci mari puteri din Consiliul de Securitate al ONU (SUA, Rusia, China, Marea Britanie si Franta) – care detin atat centrale atomoelectrice, cat arme nucleare – prefera sa isi rezolve singure problema.
In interiorul UE, Regatul Unit (UK) si Franta, carora li se adauga Germania (alt mare producator de energie nucleara) sunt statele care se opun "exportului permanent" de deseuri si prefera sa-si construiasca facilitati proprii. Londra si Parisul detin fiecare circa 1.900 metri cubi de deseuri, dar au alocat sume de ordinul miliardelor de euro, pentru construirea de depozite permanente. Problema este de maxima importanta mai ales in UK.
Carcasele de beton subterane, o protectie necesara
La Sellafield (nord-vestul Angliei) sunt depozitate temporar 5.000 de containere de cate 500 kg de deseuri "vitrificate" (topite, transformate intr-o masa sticloasa). Continutul radioactiv este imbracat in beton si otel si pastrarea lor se face intr-un perimetru de maxima securitate (o centrala nucleara), dar solutia este considerata improprie.
Guvernul britanic si asociatiile ecologiste apreciaza ca siguranta nu ar creste decat in conditiile depozitarii in subteran. Chiar si atunci, riscurile ar fi diminuate fata de actuala situatie, dar nu eliminate complet. La Sellafield sunt stocate deseuri extrem de periculoase, a caror radioactivitate ar urma sa scada de-abia de acum in 100.000 de ani. In cazul statelor mici, deseurile nu sunt de maxima periculozitate, nici cantitatea nu pune probleme, insa costurile impiedica realizarea unui depozit subteran pe cont propriu.
Aceasta este situatia Olandei, care detine doar 30 metri cubi de reziduuri cu radioactivitate mare, dar a caror depozitare in subteran ar costa doua miliarde de euro.
"Programul nuclear al Olandei este de mica amploare, iar costurile construirii unui depozit subteran sunt foarte mari", a declarat pentru The Times Ewoud Verhoef, director adjunct al Covra, agentia nationala responsabila de depozitarea deseurilor nucleare.
"Noi avem un singur reactor nuclear in Olanda, deci ar fi avantaje mari ale unei solutii comune", a explicat Verhoef scopul tratativelor purtate cu ceilalti sapte parteneri europeni.
Ce ar putea primi "gazda" unui astfel de depozit
In urma gasirii unui stat care se ofera a fi "gazda" unui astfel de depozit, celelalte tari ar urma sa imparta intre ele pretul constructiei, dar si cheltuielile de intretinere. De exemplu, in Slovenia se construieste un depozit, dar pentru deseuri cu nivel de radioactivitate mai slab, la Vrbina (aproape de granita estica).
Comunitatea locala a acceptat sa gazduiasca substante atat de periculoase in schimbul unei compensatii anuale de cinci milioane euro.
