Stefania Maracineanu este fiziciana si chimista celebra care a descoperit radioactivitatea artificiala si procedeul de declansare artificiala a ploii.
Desi este o somitate a stiintei mondiale, in tara natala, Stefania Maracineanu a disparut din constiinta publicului larg. Fiziciana romana care a lucrat in laboratorul sotilor Curie s-a nascut la Bucuresti, pe 18 iunie 1882. Dupa ce a terminat liceul „Elena Doamna”, a urmat cursurile Facultatii de Stiinte Fizico- Chimice, pe care o absolvit-o in 1910.
Apoi a devenit profesoara de fizica si chimie la Scoala Centrala de Fete din Bucuresti, iar in 1919 a primit o bursa de specializare de doi ani la Paris, unde a asistat la cursurile de radioactivitate tinute de celebra Marie Curie, la Institutul de Radiu.
A ratat un Premiu Nobel in fata faimosului cuplu de chimisti francezi, in 1935, premiati pentru decoperirea radioactivitatii artificiale, chiar daca, in urma doctoratului din 1924, Stefania demonstrase fenomenul in fata unei sali arhipline.
Experimente reusite
Romanca a prezentat in lucrare niste descoperiri senzationale, printre care observatia ca substantele radioactive prezentau fluctuatii ale intensitatii radiatiilor, desi intensitatea lor ar fi trebuit, conform nivelului cunostintelor stiintifice din acea vreme, sa fie constanta.
Stefania, prin experimentele facute, punea acest fenomen pe seama radiatiilor solare, dupa ce observase ca suportul de plumb al unor sub stante radioactive devine la randul sau radioactiv, chiar si dupa eliminarea acestor substante, iar expunerea la soare a acestui suport mareste de zeci de ori intensitatea radiatiilor, fenomen pe care l-a denumit radioactivitate artificiala.
Teza a entuziasmat asistenta, Marie Curie i-a oferit un post de cercetatoare la laboratorul ei, iar profesorul Deslandres i-a facut cadou cateva placi de plumb de pe acoperisul Observatorului astronomic parizian, placi vechi de 300 de ani.
Cu ajutorul acestora a reusit inca odata sa confirme radioactivitatea artificiala: partile placilor care au fost expuse la soare perioade indelungate de timp erau radioactive.
Omagiile Mariei Curie
Fiziciana nu a protestat cand Nobelul i-a fost suflat, desi Irène Joliot-Curie declarase intr-un interviu acordat ziarului „Neues Wiener Journal”, publicat pe 5 iunie 1934, ca „ne amintim ca savanta romana, domnisoara Maracineanu, a anuntat in 1924 descoperirea radioactivitatii artificiale”.
In 1925, s-a intors pentru putin timp in tara, unde fusese numita asistenta profesorului Cristache Musceleanu, la Universitatea din Bucuresti, dar a continuat apoi sa lucreze
pentru Laboratorul Mariei Curie si pentru Observatoarele din Meudon si Paris, pana in 1930.
In Romania a reusit, cu mijloace proprii, sa creeze primul Laborator de Radioactivitate din tara.
Prima ploaie artificiala a fost in Baragan
Incercand sa inteleaga mecanismul de declansare a ploiilor, Stefania a ajuns la concluzia ca radiatiile ar putea fi importante in acest fenomen.
Astfel, a facut un experiment, incercand sa creeze o concentratie artificiala de radioactivitate in nori prin injectarea norilor josi cu saruri radioactive. Experimentul a avut loc in vara secetoasa a anului 1931, in Baragan.
Pentru realizarea lui a primit sprijinul profesorilor Dimitrie Bungetianu si N. Vasilescu-Karpen, iar cel care a pilotat avionul din care s-au lansat sarurile radioactive a fost pilotul-print Constantin „Bazu” Cantacuzino, devenit mai tarziu o legenda a aviatiei romane in cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Experienta a fost un succes, Maracineanu fiind apoi insarcinata de guvernul francez sa experimenteze „ploaia artificiala” si in Algeria, colonia franceza Africa.
Dupa 1945, cercetarile in acest domeniu au continuat mai ales in SUA, dar si in alte tari, substantele folosite pentru injectarea norilor fiind numeroase, printre ele numarandu-se iodura de argint sau zapada carbonica.
"Ne amintim ca savanta romana, domnisoara Maracineanu, a anuntat in 1924 descoperirea radioactivitatii artificiale."
Irène Joliot-Curie, chimist
Pe altarul stiintei
Amaraciunea Stefaniei Maracineanu fata de necooptarea la Premiul Nobel pentru Chimie a fost agravata si de situatia de la Bucuresti, unde i s-a refuzat acordarea unui grad superior la Universitate.
Suparata, i-a scris Regelui Carol al II-lea: “Numirea mea s-ar putea face pe aceeasi cale exceptionala, ca o recompensa a descoperirii radioactivitatii artificiale, care este a mea si de al carei fruct s-a bucurat Marie Joliot-Curie”.
Stefania a avut rezultate importante si in alte domenii. A fost primul om de stiinta care a remarcat ca, in ajunul producerii cutremurelor de pamant, se constata o crestere a radioactivitatii in zona epicentrului, prin degajarea de gaz radon radioactiv, incolor, monoatomic, din grupa gazelor nobile, fapt care ar putea avea o mare insemnatate in viitor, pentru predictia cutremurelor.
