Un procent tot mai important de consumatori din UE iau în calcul impactul cumpărăturilor lor asupra mediului, se arată în ediția 2019 a Tabloului de bord al condițiilor pentru consumatori, publicat de Comisia Europeană.
Astfel, potrivit documentului, consumatorii din UE care sunt cei mai sensibili la problemele de mediu sunt cei din țările din sudul (59 %) și estul Europei (57 %). În rândul comercianților cu amănuntul, cei mai mulți (71 %) consideră că mențiunile „ecologic” utilizate pentru produsele sau serviciile din sectorul lor sunt fiabile.
Condițiile pentru consumatori înregistrează s-au depreciat în Europa de Vest, însă continuă să se îmbunătățească în alte părți ale UE, țările din sudul și estul UE recuperând în bună măsură decalajul față de media UE. Cu toate acestea, între țara cu cel mai mare punctaj (Suedia, 71 %) și cea care a primit cel mai mic punctaj (Croația, 53 %) rămâne totuși un decalaj important.
Peste 70 % din consumatorii din UE au încredere că vânzătorii cu amănuntul le respectă drepturile de consumatori. Regăsim aceeași tendință și de partea cealaltă, peste 70 % din comercianții cu amănuntul afirmând că nu le este greu să respecte legislația în materie de protecție a consumatorilor. În plus, majoritatea comercianților cu amănuntul din UE apreciază drept adecvat felul în care se asigură respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de siguranță a produselor în sectorul lor. Sunt apreciate în mod deosebit măsurile luate pentru asigurarea respectării legislației în materie de siguranță a produselor, trei sferturi dintre comercianții cu amănuntul având remarci pozitive cu privire la activitatea de monitorizare realizată de autoritățile publice.
Procentul consumatorilor care cumpără bunuri sau servicii online a ajuns la aproximativ 60 % în 2018 și continuă să crească, în ciuda unor disparități notabile, care variază de la 84 % în Danemarca la aproximativ 20 % în România și Bulgaria. Cu toate acestea, consumatorii au mult mai puțină încredere să cumpere bunuri sau servicii dintr-o altă țară din UE (48 %) decât să cumpere de pe piața internă (72 %).
