Mai mult de 1,25 millioane de cetățeni din Europa au semnat Inițiativa Cetățenească Europeană Independentă STOP TTIP până acum, manifestându-și astfel opoziția față de acordurile comerciale dintre Uniunea Europeană și țările Americii de Nord. Campania, condusă de coaliția Stop TTIP este susținută de mai mult de 320 de organizații ale societății civile și sindicate din 24 de state membre ale UE, inclusiv România.
Promotorii campaniei susțin că aceste acorduri comerciale controversate, cunoscute sub numele de TTIP și CETA, vor acorda o putere fără precedent corporațiilor internaționale și aceasta va duce la pierderea democrației, a statului de drept, a protecției mediului și a protecției consumatorului. Aceste tratate vor permite, printre altele, corporațiilor să dea în judecată guvernele la curți de arbitraj private în cazul în care legile și politicile acelor guverne vor aduce atingere profiturilor companiilor.
La mijlocul lunii iulie, coaliția Stop TTIP a aplicat pentru înregistrarea unei Inițiative Cetățenești Europene (ECI) solicitând Comisiei Europene să oprească negocierile TTIP și să nu ratifice CETA.
Conform legislației europene, o Inițiativă Cetățenească Europeană cu mai mult de un milion de semnături poate obliga Comisia Europeană să revizuiască o politică și să organizeze o audiere în Parlamentul European. La începutul lunii Septembrie, Comisia Europeană a refuzat să înregistreze Inițiativa Cetățenească Europeană invocând faptul că aceasta nu era admisibilă. Stop TTIP a continuat cu o versiune de Inițiativă Cetățenească Europeană organizată independent și a contestat decizia Comisiei Europene la Curtea de Justiție Europeană.
Lavinia Andrei, președinte al Fundației TERRA Mileniul III și membru în Comitetului Cetățenesc Stop TTIP reamintește că: ”Pentru România pericolul este multiplicarea la nesfârșit a unor cazuri precum cele de la Roșia Montană sau Pungești, deoarece prin intermediul TTIP corporațiile vor avea acces garantat la resurse, pe care le vor putea exploata fără sa respecte reglementări stricte de mediu, iar dacă statul român nu le va asigura toate condițiile pentru profit, acestea îl vor putea acționa în instanțe de arbitraj comercial pentru a primi despăgubiri. De asemenea românii trebuie să fie conștienți că dacă acest acord va fi adoptat cetățenii europeni nu vor mai fi protejați de principiul precauției și riscă să devină un fel de cobai ai companiilor din domeniul farmaceutic sau alimentar. Se știe că în Statele Unite un produs dăunător este retras de pe piață abia după ce se dovedește nocivitatea lui, pe când în UE nu poate fi comercializat până nu se elimină orice risc”.
Motivele care stau la baza nemulțumirilor manifestate de cetățenii europeni sunt:
- Soluționarea litigiilor dintre investitor și stat reprezintă un sistem care ”permite unui investitor să inițieze o acțiune împotriva autorităților țării gazdă în fața unui tribunal internațional” în situația în care investitorului nu i-a fost respectată una din garanțiileoferite de statul gazdă. În cazul în care mecanismul ISDS este inclus în aceste acorduri, corporațiile din SUA/ Canada și UE vor avea puterea de a contesta deciziile democratice luate de statele suverane și de a solicita despăgubiri în cazul în care aceste decizii au un impact negativ asupra profiturilor lor.
- Scăderea standardelor din sectorul ocupării forței de muncă. Există îngrijorări asupra faptului că TTIP ar putea duce la coborârea oricăror standarde de muncă identificate ca „bariere” în calea comerțului, cum ar fi contractele colective de muncă, care ar putea fi invocate ca reprezentând restricții cu privire la modelul de afaceri al concurenților. Barierele identificate în calea comerțului vizează în mod explicit să includă normele de protecție a ocupării forței de muncă, sănătatea și securitatea muncii, iar prin acest parteneriat nu se poate garanta, calitatea sau numărul locurilor de muncă rezultate.
- Protecția mediului. Comisia Europeană recunoaște incompatibilitatea fundamentală între modurile de abordarea ale UE și SUA, dar este încă în căutarea unei posibile „convergențe de reglementare și de recunoaștere în sectorul produselor chimice” în beneficiul partenerilor din industrie. Companiile europene sunt încântate să-și unească forțele în utilizarea TTIP pentru a elimina reglementările de mediu pe care le numesc „un dezavantaj nedrept în raport cu concurenții lor la nivel mondial”, iar în acest sens trebuie avut în vedere impactul exploatării de combustibili neconvenționali de catre SUA (de exemplu, nisipurile bituminoase și gazul de șist). TTIP va crește producția, consumul și transferul internațional de mărfuri, iar emisiile de gaze cu efect de seră vor crește direct proporțional cu acestea, așa cum precizează chiar Comisia: efectul dorit al TTIP va adăuga un plus de 11 de milioane de tone de CO2 în atmosferă.
- Liberalizarea serviciilor publice. TTIP are scopul nu numai de a slăbi reglementările privind mediul și siguranța alimentară, dar, de asemenea, de a asigura liberalizarea piețelor de servicii, inclusiv de servicii publice, cum ar fi educația, sănătatea și serviciile sociale, alimentare cu apă, servicii poștale și de transport public, telecomunicatii, servicii ce presupun implicații semnificative din punct de vedere al interesului public. Față de perspectiva de predare a serviciilor publice către companiile lucrative, unul dintre efectele cele mai perfide ale acordurilor de liber schimb este că devine imposibil pentru țări să restabilească serviciile publice, dacă acestea au fost deja privatizate. Investitorii străini vor putea să dea în judecată țările-gazdă pentru pierderi de profit cauzate de schimbarea reglementărilor în domeniul privatizării serviciilor publice în cazul în care măsurile de protecție a investitorilor sunt incluse în TTIP.
- Agricultură și siguranță alimentară. Reglementările europene privind siguranța alimentară – inclusiv restricțiile asupra organismelor modificate genetic (OMG-uri), pesticidelor, carnea de vită tratată cu hormoni de creștere – sunt vizate de grupurile de afaceri în vederea eliminării prin intermediul TTIP. Producătorii de produse alimentare din SUA nu trebuie să îndeplinească aceleași standarde de bunăstare a animalelor sau de protecție a mediului ca și omologii lor europeni și au căutat mult timp o soluție pentru a elimina controalele UE care le limitează vânzarea produselor pe piețele europene. Aceștia au identificat sistemul UE de control cu privire la utilizarea pesticidelor ca unul din primele seturi de standarde care urmează să fie declasate în urma semnării TTIP. Semnarea Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții ar limita accesul produselor autohtone până și pe piața internă, deoarece produsele fabricate la alte standarde vor putea intra pe piața europeană cu prețuri de dumping.
- Lipsa de transparență. Poate cea mai mare problemă a TTIP din punct de vedere democratic, este reprezentată de faptul că negocierile se desfășoară într-un cadru total netransparent. La solicitarea organizației Corporate Europe Observatory3, Comisia Europeană a scos la iveală o lista cu consultările avute cu actorii așa-ziși sociali și s-a constatat că de fapt la negocieri au fost invitate numai firmele din industria farmaceutică, agro-alimentară, auto etc. Dintr-un total de 130 de consultări, cel puțin 119 au fost cu reprezentanți ai marilor corporații și cu grupurile lor de lobbiști. Această listă demonstrează faptul că pe lângă dialogul total transparent cu societatea civilă de pe website-ul DG Trad, au loc în paralel întâlniri, ce nu apar în mediul online, cu lobiști ai sectorului business.
