Pesimismul economic, incertitudinea politică și inflația determină schimbări majore în comportamentul consumatorilor europeni. În România, efectele sunt și mai vizibile: sensibilitate crescută la preț, fidelitate față de branduri, interes pentru sustenabilitate, dar o adopție digitală încă lentă.
Un nou raport al Boston Consulting Group (BCG), bazat pe un sondaj realizat în nouă țări europene, compară tendințele de consum din 2025, evidențiind particularitățile pieței românești.
Potrivit celui mai recent raport BCG, 71% dintre consumatorii români sunt pesimiști în privința politicii, comparativ cu 70% în Spania și 73% în Franța.
Doar 38% dintre respondenții din țările scandinave împărtășesc același pesimism.
În ceea ce privește economia, 64% dintre români sunt îngrijorați de perspectivele economice.
Spre comparație, media europeană este de 57%, cu valori mai ridicate în Franța (70%) și Regatul Unit (70%), dar semnificativ mai scăzute în Scandinavia (36%).
„Consumatorii români nu se retrag – ci se recalibrează,” afirmă György Lakatos-Török, senior project manager la BCG.
„Ei adoptă un optimism pragmatic: își ajustează bugetele, caută valoare, își prioritizează esențialele, dar rămân conștienți de branduri și selectiv optimiști cu privire la situația lor personală.”
Inflația și energia – îngrijorări comune, dar mai acute în România
Inflația este principala îngrijorare pentru 70% dintre români, peste media europeană.
Prețurile la energie sunt o altă sursă majoră de stres (66%).
La nivel european, aceste preocupări sunt împărtășite, dar cu intensitate mai scăzută în nordul continentului.
În România, aceste temeri se reflectă în comportamente concrete: 53% dintre respondenți spun că vor cheltui mai mult în următoarele șase luni pentru produse esențiale.
În Europa, tendința este similară, dar mai moderată.
Esențialele cresc, discreționarele scad peste tot – dar în România mai abrupt
În toată Europa, consumatorii își restrâng cheltuielile discreționare.
Cheltuiala netă în Europa a scăzut cu 22 puncte pentru îmbrăcăminte, 18 pentru alcool și 15 pentru gustări.
Românii confirmă acest trend: cheltuielile pentru haine, electronice, divertisment și băuturi alcoolice au scăzut vizibil.
În schimb, bugetele pentru alimente, medicamente, transport și locuință cresc, nu din cauza volumelor, ci a prețurilor.
Sensibilitate la prețuri: România este campioană europeană la „vânătoarea de oferte”
Aproximativ 76% dintre consumatorii români caută activ reduceri la îmbrăcăminte și electrocasnice.
La nivel european, 68% dintre danezi și tot 68% dintre români sunt cei mai motivați de oferte.
„România devine una dintre cele mai sensibile piețe la preț din Europa,” precizează raportul BCG.
În Spania și Suedia, doar 59% dintre consumatori caută oferte, ceea ce arată o toleranță mai mare față de prețuri stabile.
Fidelitate față de branduri – o trăsătură specific românească în era reducerilor
Deși atenți la prețuri, românii nu renunță ușor la brandurile cunoscute.
Doar o treime dintre consumatori aleg etichetele private în locul brandurilor consacrate.
În Europa, etichetele private câștigă teren, mai ales în țări precum Germania sau Regatul Unit.
Românii sunt însă reticenți: 34% consideră că produsele de brand au calitate superioară, mai ales în alimente și îngrijire personală.
Românii cumpără mai puțin online, dar cer livrări mai rapide decât europenii
Doar 10% dintre români fac cumpărături online pentru îmbrăcăminte, comparativ cu 31% în Germania și 28% în Regatul Unit.
În România, media de utilizare a canalelor online este de doar 8%, față de media europeană de 12%.
Totuși, așteptările românilor sunt mari: 83% cer livrare în două zile pentru alimente, iar 71% pentru băuturi.
În Europa, aceste așteptări sunt similare doar în sudul continentului.
Iar în Scandinavia, unde Amazon are o prezență redusă, consumatorii sunt mai flexibili.
Sustenabilitatea contează mai mult în România decât în multe alte țări – dar tot fără „preț verde”
În România, 57% dintre consumatori iau în considerare sustenabilitatea în deciziile de cumpărare.
Media europeană este de 45%.
Totuși, doar 16% dintre români ar plăti mai mult pentru produse sustenabile, față de 17% în Europa.
În Germania, Suedia și Regatul Unit, această proporție a scăzut cu 5 puncte față de 2024.
„Sustenabilitatea devine mai importantă pentru consumatorii europeni” notează raportul.
„Dar puțini sunt dispuși să plătească un preț mai mare pentru produse sustenabile.”
Cumpărături second-hand – opțiune frecventă în nordul Europei, marginală în sud și în România
În Scandinavia, 25% până la 35% dintre consumatori cumpără regulat produse second-hand.
În România, Italia și Spania, acest comportament e prezent la doar 10% până la 15% dintre respondenți.
Segmentul second-hand include articole precum haine, jucării, mobilă și modă de lux.
În România, acest tip de consum e încă marginalizat de percepții legate de statut social sau lipsă de încredere în calitate.
Magazinele fizice domină în toată Europa, dar strategia omnicanal prinde rădăcini.
72% dintre europeni consideră magazinele fizice „importante” sau „esențiale”.
Produsele de consum frecvent sunt în continuare achiziționate offline.
Însă pentru haine, electrocasnice și jucării, integrarea online-ului devine tot mai importantă.
„Consumatorii preferă o experiență integrată între digital și fizic,” explică raportul.
România e în urmă la infrastructură, dar trendul prezenței pe mai multe canale (omnicanal) începe să se contureze în urban.
Ce pot face brandurile și retailerii în fața unui consumator tot mai exigent
BCG recomandă o strategie duală: protejarea marjelor pe termen scurt, dar și reconstrucția capabilităților de creștere.
Brandurile trebuie să:
- optimizeze portofoliile de produse;
- ofere ambalaje mai mici și prețuri adaptate;
- accelereze inovația în cicluri mai scurte;
- comunice clar beneficiile sustenabile ale produselor.
„Brandurile trebuie să rămână curajoase în strategie, să se concentreze pe acțiuni care construiesc încredere, transparență și relevanță,” afirmă Lakatos-Török.
Un consumator român mai conștient, mai exigent, dar încă loial valorii și brandurilor
În fața inflației, incertitudinii și lipsei de încredere politică, consumatorii români se adaptează, dar nu cedează.
Își prioritizează esențialele, caută oferte, refuză să fie păcăliți de prețuri, dar nu sacrifică brandurile familiare.
În paralel, Europa devine mai pragmatică, mai digitalizată și mai flexibilă în alegeri.
România încă luptă cu decalaje de infrastructură și mentalitate, dar are potențialul de a evolua rapid dacă brandurile înțeleg această dualitate: sensibilitate economică și loialitate emoțională.
Raportul conturează o imagine detaliată a unei populații aflate sub presiune financiară, dar hotărâtă să valorifice fiecare achiziție la maximum.
Notă: BCG a chestionat peste 16.000 de consumatori în aprilie, din nouă țări europene, inclusiv peste 1.800 de respondenți din România. Raportul conturează o imagine detaliată a unei populații aflate sub presiune financiară, dar hotărâtă să valorifice fiecare achiziție la maximum.
CITIȚI ȘI:
STUDIU | Consumul sustenabil, în declin din cauza prețurilor și a confuziei
Schimbările climatice scumpesc cafeaua: Ce înseamnă asta pentru consumatori?
Circular Monday vs. Black Friday: poate sustenabilitatea învinge consumul excesiv?
