Principiile permaculturii pot da roade chiar și în locuri inospitaliere, cum este regiunea arctică. Proiectul Polar Permaculture explorează cu succes moduri de a crește hrană proaspătă în condițiile dure din Arctica.
Proiectul a fost început de bucătarul american Benjamin Vidmar. El caută feluri inovatoare de a crește hrană și de a crea o economie circulară în locuri neprimitoare, ca orașul Longyearbyen, aflat în arhipelagul Svalbard din Norvegia.
Vidmar s-a angajat la un hotel din Longyearbyen în 2007 și s-a stabilit aici. În acest mic oraș norvegian din arhipelagul Svalbard, Vidmar a avut șansa să-și pună în practică pasiunea pentru permacultură.
Deșeurile organice, un material prețios
Vidmar a construit o seră geodezică (de formă semicirculară) și a folosit principii de permacultură pentru a putea utiliza pământul din Svalbard, care este extrem de slab în nutrienți și nepotrivit pentru creșterea plantelor. A adus viermi roșii de California, care sunt foarte eficienți în descompunerea materiei organice, oferind astfel nutrienți pământului și făcând posibilă creșterea hranei. În același timp, deșeurile organice nu mai sunt rispite, ci sunt transformate în compost cu ajutorul viermilor.
În Longyearbyen, locuitorii primesc alimentele proaspete din afara insulei. Deșeurile sunt aruncate în ocean sau trimise pe continent. Benjamin Vidmar a văzut în acest loc o oportunitate de a pune în practică principiile de permacultură și economie circulară.
„Inițial voiam să fac un proiect de permacultură în Florida unde locuiesc o lună pe an, dar ceva mi-a spus să îl fac aici în Longyearbyen. Era o mare nevoie de el pentru că momentan aruncăm toate apele uzate direct în ocean fără să avem o stație de tratare a apei. De asemenea, ardem cărbuni și extragem zăcăminte.”
Ce alternative a propus bucătarul american
Polar Permaculture este singurul distribuitor de alimente proaspete produse local, deservind majoritatea hotelurilor și restaurantelor. Pe viitor, Vidmar și echipa sa își doresc un trai cu o siguranță alimentară mai bună și mai puțină risipă. Au înființat de curând o mică fermă de prepelițe, care oferă ouă proaspete. Iar planurile lui de viitor nu se opresc aici:
„Vrem să instalăm o stație de biogaz care să poată procesa majoritatea deșeurilor orașului și să le transforme în biogaz, cu care ne putem încălzi serele.”
Potrivit lui Vidmar, cel mai mare obstacol de până acum a venit din partea autorităților locale, care sunt conservatoare și nu au legi legate de zonarea agricolă. Vidmar a așteptat peste un an pentru a primi permisiunea să importe viermii, însă rămâne optimist că proiectul va influența în bine legile și va permite creșterea sustenabilă a hranei proaspete.
