Permacultura folosește un set de principii inspirate din natură pentru a proiecta sisteme sustenabile și productive, în diferite domenii de activitate umană. În cazul agriculturii, permacultura creează un sistem care se autosusține, necesitând mai puține intervenții din partea omului și fiind mult mai productive. Iată câteva principii de permacultură pe care le poți aplica în grădina ta.
Valorifică din plin resursele naturale
Designul de permacultură pune accent pe valorificarea resurselor naturale, consumul de resurse fiind redus la minim.
În grădină, pot fi instalate sisteme de colectare a apei de ploaie, pentru a fi folosită la udarea plantelor. Șanțuri umplute cu materie organică (frunze, paie, crengi), numite swales, acționează ca depozite de umiditate și sistem de irigații, captând apa de ploaie și direcționând-o acolo unde este nevoie în mod natural. În plus, ajută la reducerea eroziunii solului și creează microclimate umede adăpostite.
Ține cont de lumina soarelui când plantezi. Păstrează zonele însorite pentru legume, care se dezvoltă cel mai bine când au mult soare.
Nu arunca resturile de la fructe și legume, ci transformă-le în compost. Acesta hrănește și protejează solul, fiind un fertilizator și pesticid natural eficient.
Protejează solul
Permacultura presupune protejarea și întărirea solului, fără metode invazive. Săpatul dăunează calității solului, expunându-l la razele UV și căldură, care omoară bacteriile benefice din sol. O metodă utilă de a grădinări fără să sapi este folosirea mulciului. Mulciul hrănește solul, îl protejează de îngheț și buruieni și menține umiditatea.
O metodă eficientă de a folosi mulciul implică trei straturi: primul strat este format din cartoane, al doilea din bălegar sau compost și al treilea din mulci obținut din paie, așchii de lemn și frunze. Primul strat va proteja împotriva buruienilor, în timp ce straturile superioare oferă substanțele nutritive necesare solului și îl protejează de îngheț.
Amenajarea paturilor de grădină poate ajuta la menținerea solului, atâta timp cât sunt destul de mici încât să nu fie nevoie să calci pe ele. Călcatul pământului distruge structura sa, compactându-l și îngreunând accesul apei și al aerului la rădăcinile plantei.
Nu este nevoie să menții solul curat. Buruienile aduc numeroase beneficii solului, protejându-l, hrănindu-l și prevenind compactarea acestuia în timpul ploii.
Solul sărac în nutrienți poate fi reparat cu ajutorul compostului, iar plantele cu rădăcini pivotante cum ar fi păpădiile ajută solul compactat.
Folosește-te de relațiile din ecosistem
Principiile permaculturii țin cont de modurile în care elementele din ecosistem se influențează reciproc și pun preț pe biodiversitate.
De exemplu, tehnica numită „companion planting” folosește relațiile benefice dintre specii diferite de plante pentru a stimula creșterea și productivitatea, a crește rezistența la boli și organisme dăunătoare, atrăgând în schimb polinatori.
O altă tehnică folosește efectul de margine în designul grădinii. Conform acestui efect, zonele unde se suprapun două sau mai multe ecosisteme diferite sunt mult mai bogate în biodiversitate și mai productive. Astfel, o grădină cu linii curbe sau de tip Mandala va crește calitatea și rezistența plantelor.
Plantează mai multe soiuri de plante împreună, pentru a le permite să se protejeze reciproc în fața elementelor, creând un microclimat cu niveluri diferite de temperatură, umbră și umiditate care le susține dezvoltarea.
Adaptează-te
Permacultura te încurajează să lucrezi cu natura, nu împotriva ei. Observă îndelung grădina și concentrează-te pe ce crește cel mai bine în mediul respectiv.
De exemplu, dacă nu ai destul spațiu poți încerca să creezi o grădină verticală. Dacă grădina ta are copaci mari, alege plante tolerante la umbră și ciuperci în loc de legume, care necesită mult soare.
Cel mai ușor este să începi la o scară mică, crescând treptat pe măsură ce plantele se dezvoltă.
Nu în ultimul rând, nu uita să te bucuri de micul ecosistem pe care l-ai creat și de bogăția vieții pe care o va atrage!
