România a scăzut cu șapte poziții în Climate Change Performance Index față de anul trecut și ocupă locul 43. Danemarca și Suedia continuă să ocupe locurile 4 și 5 din clasament ca lideri ai protecției climatice, urmate de Chile și Maroc care au avansat în top cu câteva poziții comparativ cu ediția de anul trecut.
CCPI 2023 evidențiază încă o dată faptul că nicio țară nu depune eforturi suficiente pentru atenuarea schimbărilor climatice și evitarea creșterii temperaturii globale cu peste 1,5 grade Celsius, așa cum prevede Acordul de la Paris. CCPI evaluează patru categorii de politici publice privind emisiile de gaze cu efect de seră, energia regenerabilă, consumul de energie și politicile climatice.
Anul acesta România a scăzut șapte poziții în clasament și acum ocupă locul 43, devansată de țări precum Slovenia, Vietnam, Austria, Belgia sau Bulgaria. Performanța climatică a scăzut însă de la an la an: în 2019 ne aflam pe poziția 24, în 2020 ocupam locul 30, iar în 2021 am scăzut iar pe poziția 38.
Acest rezultat este o consecință a lipsei de investiții integrate în sectorul energiei regenerabile și a unei politici climatice cu un nivel de ambiție scăzut, în ciuda resurselor financiare considerabile puse la dispoziție pentru amplificarea tranziției către un sistem economic neutru din punct de vedere climatic.
Și în privința emisiilor de gaze cu efect de seră rezultatele au fost mai slabe comparativ cu ediția anterioară, semn că este nevoie de eforturi susținute pentru o decarbonizare eficientă. Singurul capitol la care România a primit puncte în plus este „utilizarea energiei”, impactată de creșterea drastică a prețurilor și reducerea consumului în industrie, dar și la nivel individual.
Experții CCPI notează că măsurile curente de atenuare a schimbărilor climatice ale României nu sunt cuprinzătoare și sunt lipsite de coerență strategică. Gazul fosil este perceput ca un combustibil de tranziție și ca tehnologie cheie pentru reducerea emisiilor de GES, guvernul planificând numeroase investiții în infrastructura pe bază de gaze fosile.
Mai mult, în ciuda unui plan de eliminare treptată a cărbunelui din mixul energetic până în 2032, închiderea centralelor pe lignit și a celor pe huilă poate fi întârziată în lipsa unor noi capacități de producție ce le-ar înlocui.
Potențialul ridicat al României în ceea ce privește producerea de energie electrică din surse regenerabile rămâne în continuare neutilizat, deși ne-am angajat să reducem emisiile de GES cu 55% până în 2030 (comparativ cu nivelurile din 2005) și să atingem neutralitatea climatică până în 2050. Pe lângă dezvoltarea durabilă a sectorului regenerabilelor, cu accent pe energia eoliană offshore, este necesară de asemenea și accelerarea măsurilor de eficiență energetică în toate sectoarele mari consumatoare de energie.
Pentru a atinge cu succes aceste obiective sunt necesare politici și ținte climatice mult mai ambițioase la care se adaugă o creștere a nivelului de transparență decizională și o mai bună cooperare cu societatea civilă în luarea deciziilor.
Dezvoltat de Germanwatch, NewClimate Institute și CAN, Climate Change Performance Index analizează și compară eforturile de atenuare a schimbărilor climatice din 59 de țări (plus UE în ansamblu) cu cele mai mari emisii.
CCPI evaluează performanța fiecărei țări în funcție de patru categorii: Emisii de GES (40% din clasamentul general), Energie regenerabilă (20%), Consumul de energie (20%) și Politica climatică (20%). Secțiunea de politică climatică a CCPI, care evaluează performanța țărilor naționale și internaționale în domeniul politicii climatice, este posibilă cu sprijinul și contribuțiile continue a aproximativ 450 de experți în domeniul climei și energiei.
Din România au contribuit cu date și evaluări Laura Nazare și Alexandra Doroftei, Bankwatch România și Roxana Bucată, 2Celsius.
