Text de Livia Cimpoeru, corespondenta de la Copenhaga
O calatorie de cateva ore prin Copenhaga te poate face sa intelegi de ce cel mai mare summit climatic si-a ales ca gazda tocmai acest oras. Oriunde iti indrepti ochii vezi cel putin o marturie a interesului, pragmatic altminteri, pe care danezii il au pentru mediu si pentru sursele verzi de energie.
Cooperative eoliene, automate speciale pentru recuperarea dozelor de aluminiu sau a PET-urilor, zeci de restaurante cu mancare organica, infrastructura de transport impecabila, autobuze electrice si un numar infinit de biciclete. Iar astea sunt doar cateva din lucrurile pe care danezii le-au inceput cu peste 30 de ani in urma, fara sa le atarne nimeni sabia schimbarilor climatice deasupra capului.
Premianta planetei
Copenhaga este cunoscuta drept una dintre zonele urbane cele mai prietenoase cu mediul si de asta a ajuns sa fie vesnica premianta a topurilor de orase in care este cel mai bine sa traiesti. Rezultat evident al politicilor urbaniste extrem de eficiente ale municipalitatii, combinate cu politicile de mediu la nivel national.
In 1971, pe cand restul lumii abia afla despre efectele poluarii, Danemarca infiinta deja un minister al Mediului, iar, doi ani mai tarziu, adopta si prima lege specifica de mediu din lume. In 2006, primaria din Copenhaga a fost onorata cu Premiul European pentru Managementul Mediului, pentru politicile sale pe termen lung, abordate intr-o maniera holistica. Premiul n-a fost dat pe ochi frumosi, ci pentru realizari masurabile – comparativ cu anul 1990, fiecare locuitor si-a redus contributia la incalzirea globala de la 7 la 4,9 tone de emisii de CO2.
Viziune made in Danemarca
Anul trecut, municipalitatea din Copenhaga a lansat una dintre cele mai ambitioase strategii urbane de mediu – ”Metropola Verde – viziunea noastra pentru 2015”, care declara oficial intentia orasului de a deveni pionier in domeniul protectiei mediului. Unul din obiectivele planului prevede ca fiecare locuitor sa poata sa ajunga intr-un parc, pe o plaja sau la o piscina intr-un interval maxim 15 minute. Astazi, circa 60% dintre localnici au aceasta posibilitate, iar pana in 2015 procentul va ajunge la 90%.
Municipalitatea mai vrea ca pana in 2025, Copenhaga sa devina prima capitala din lume neutra din punct de vedere al carbonului. Primul pas va fi ca, in urmatorii cinci ani, nivelul emisiilor sa scada cu 20%. Principalele ”instrumente”: turbine eoliene, autoturisme electrice sau pe hidrogen si reabilitarea termica a scolilor si institutiilor.
Masinile electrice si pe hidrogen vor primi locuri de parcare gratuite si vor putea fi alimentate la fiecare colt de strada. Municipalitatea face deja investitii masive intr-un mare proiect eolian care va permite cetatenilor sa investeasca si sa scoata bani din energia verde. Concret, o asociatie de familii va putea cumpara o turbina off-shore si apoi sa vanda electricitate prin sistemul national.
Scump, dar verde
Edilii orasului mai vor ca, prin folosirea biomasei, centralele electrice ale orasului sa produca energie zero-carbon. ”Am fi putut opta pentru cele mai ieftine si mai usoare solutii. Insa vrem solutii verzi, care sa ne ofere un oras mai curat si mai sanatos. Pentru ca asta e o investitie in viitor”, este credinta lui Klaus Bondam, seful Administratiei Tehnice si de Mediu din cadrul primariei.
Departe de a fi considerati doar o masa inerta de votanti, danezii de rand au fost cooptati direct in efortul reducerii emisiilor, pentru a intelege propria lor responsabilitate. In primavara anului 2007, guvernul a lansat campania ”O tona de emisii mai putin”, prin care acestia erau invitati sa faca mici schimbari in rutina zilnica astfel incat sa reduca consumul de energie.
La campanie au raspuns cu entuziasm 80.000 de danezi, cu 30.000 mai multi decat isi propusese initial guvernul. Succesul a dus la repetarea ei anul trecut, de aceasta data fiind implicati angajatii de la cele mai mari 10.000 de companii din Danemarca, care au fost instruiti cum sa economiseasca resursele la locul de munca.
Piscina in port
Pentru o mare metropola cum e Copenhaga este extrem de surprinzator sa constati faptul ca apele din portul orasului sunt atat de curate incat imbaiatul este nu numai permis, ci chiar recomandat. Investitiile masive facute de municipalitate in modernizarea sistemului de canalizare si in extinderea sistemelor de tratare a apelor uzate au redus aportul de nutrienti si metale in apele portului.
In 2002, prima baie publica din port a fost deschisa in zona Insulei Brygge, locuitorii din Copenhaga numarandu-se printre putinii europeni care se pot imbaia in apele propriului lor oras fara sa-si puna sanatatea in pericol. In cazurile foarte rare in care calitatea apei nu e suficient de buna, toate zonele de imbaiere sunt inchise automat.
Autobuze electrice pentru turisti
De anul acesta, primaria a introdus o linie urbana cu autobuze electrice, destinata turistilor. Autobuzele CityCircle circula la fiecare sapte minute si trec prin apropierea celor mai mari atractii ale orasului. Vehiculele functioneaza toata ziua pe baterii, care sunt incarcate pe timpul noptii. Acestea nu lasa in urma lor nici macar o urma de fum sau particule periculoase pentru sanatate.
Hrana bio in loc de junk-food
Copenhaga isi adjudeca un alt record mondial greu de egalat – la capitolul hrana bio. 51% din alimentele consumate in institutiile publice sunt organice, iar in cazul gospodariilor individuale, procentul este de 23 la suta. Peste cinci ani, 90% din consumul de hrana din institutiile publice ale orasului va fi organic. Succesul acestui tip de alimentatie sustenabila este evident in Copenhaga, unde in ultimii ani au rasarit zeci de restaurante, cafenele si magazine cu alimente organice, toate produse local.
In Copenhaga, pana si cei mai radicali ecologisti pot bea cu sufletul impacat o bere de calitate. In aprilie, beraria Norrebro Bryghus, amenajata intr-o fosta fabrica, a lansat prima bere din Danemarca neutra din punct de vedere al carbonului. Producatorii au adoptat toate masurile menite sa reduca impactul asupra mediului si, mai mult, cumpara certificate de emisii pentru a deveni astfel zero-carbon.
Orasul gazduieste si unul din primele supermarketuri organice din lume – Egefeld, o adevarata Mecca pentru ecologisti. Cu un aer old-fashion, supermarketul beneficiaza de servicii excelente, iar produsele sunt prezentate foarte atractiv.
Marea Reciclare
Alte doua prioritati ale municipalitatii sunt reducerea nivelului zgomotului si transformarea orasului intr-una dintre cele mai curate capitale din lume. Copenhaga nu e deloc departe de acest ultim obiectiv, avand in vedere ca societatile de salubrizare ridica deseurile cu precizie de ceas elvetian, la fiecare opt ore.
Metropola dispune de unul dintre cele mai performante sisteme de colectare si reciclare din lume. Asa se face ca 90% din deseurile din constructii sunt reciclate, iar 75% din deseurile gospodariilor sunt folosite la incalzire. In ciuda dezvoltarii rapide din ultimii ani, orasul a reusit in mod miraculos sa mentina consumul de apa si energie la acelasi nivel.
Tot pana in 2015, Copenhaga are ca obiectiv sa devina orasul cu cei mai multi biciclisti. In prezent, 37 la suta dintre localnici se duc la serviciu sau la scoala pe biciclete, incurajati fara indoiala si de uriasa retea de 350 de kilometri de piste dotate cu semne de circulatie speciale. Vizitatorii orasului se pot bucura gratuit de bicicletele instalate la cele peste 100 de rasteluri speciale din centru orasului.
Cooperativele de vant
In 2001, in largul coastelor orasului a fost construit un parc de turbine eoliene care produce aproximativ 4 la suta din energia orasului. In Copenhaga, gratioasele palete ale turbinelor intra firesc in peisajul urban. Multi locuitori au ajuns la concluzia ca e mai ieftin si mai interesant sa-si produca singuri energia necesara gospodariei.
Familiile daneze beneficiaza de reduceri de taxe daca-si genereaza propria energie sau in asociere cu vecinii. Pana in 2001, 100.000 de familii daneze erau afiliate la asa numitele cooperative de vant, care au instalat 86 la suta din totalul eolienelor din Danemarca, lider mondial in productia de turbine.
Insula Samso, la rascruce de vanturi
Puterea vantului e foarte bine primita la nivel social in Danemarca, unde dezvoltarea fermelor eoliene in comunitate este foarte importanta. Cel mai spectaculos exemplu este insula Samso, care in 1997 a castigat o competitie guvernamentala prin faptul ca a devenit un model comunitate alimentata cu energie regenerabila. Comunitatea de 4.200 de oameni a finantat din fonduri proprii construirea, in 2000, a unei ferme de 11 de turbine a cate un magawatt si apoi, in 2003, a inca 10 turbine de 2,3 MW.
Astazi, 100% din energie le provine din exploatarea eolienelor, iar 75% din caldura din panouri solare si energie pe baza de biomasa. Comunitatea din insula Samso a devenit recunoscuta in lume ca cea mai mare asezare umana de pe planeta neutra din punct de vedere al carbonului.
