Academia Romana cere candidatilor protejarea patrimoniului din zona RMGC propune academicienilor formarea unui grup de lucru
Dorind sa previna "o eroare cu efecte negative asupra comunitatii, mediului inconjurator si vestigiilor arheologice" din zona Rosia Montana, presedintele Academiei Romane a transmis ieri o scrisoare deschisa candidatilor la presedintie prin care li se cere sa se pronunte "ferm, public si explici, pentru apararea, protejarea si punerea in valoare a patrimoniului natural si cultural exceptional al Rosiei Montane, ca un simbol al intregii mosteniri culturale a tarii pentru a carei presedintie va pregatiti".
In sprijinul solicitarii sale, presedintele Academiei sustine ca exploatarea proiectata pentru o perioada de 17-20 de ani nu reprezinta o solutie de dezvoltare durabila si nu rezolva probleme economice si sociale ale zonei, care se vor agrava dupa incheierea lucrarilor.
Mai mult, beneficiile economice ale statului, rezultate din redeventele de 2 % asupra exploatarii si diverse impozite, sunt nesemnificative in raport cu consecintele proiectului, statul putand fi obligat la plata unor daune in cazul in care persoanele care refuza sa se stramute se vor adresa CEDO.
"Folosirea cianurii de sodiu in procesul tehnologic si depozitarea in bazin deschis a reziduuri, continand resturi de cianura, produsi de «neutralizare» a cianurii (de asemenea potential toxici) si mai ales metale grele, creeaza motive serioase de ingrijorare. (…) Nu exista garantia ca la terminarea lucrarilor si inchiderea exploatarii firma investitotare va putea asigura costurile de refacere a mediului. (…) Proiectul incalca o serie de conventii si alte elemente ale legislatiei europene, semnalate anterior. In situatii similare, alte tari au procedat cu mai multa prudenta si auevitat sa accepte riscurile implicate in proiecte asemanatoare. Cunoastem documente care afirma ca «in Germania un asemenea proiect este de neconceput», iar Bulgaria si Armenia nu au aprobat proiecte de acelasi tip", se arata in scrisoarea deschisa a reprezentantilor Academiei Romane.
Canadienii au schimbat tonul
Recunoscand ca ingrijorarile reprezentantilor Academiei Romane "sunt legitime" si ca "proiectul pe care il propune compania noastra are implicatii multiple, de ordin economic, social, cultural si comunitar", Dragos Tanase, director general al companiei Rosia Montana Gold Corporation, "propune Academiei Romane participarea la un grup comun de lucru, din care sa faca parte specialistii Academiei, cei ai companiei, precum si experti independenti, care sa evalueze proiectul minier de la Rosia Montana in baza documentatiei depuse la Ministerul Mediului".
"Nu putem sa nu observam faptul ca polemica in jurul acestui proiect este de natura emotionala, argumentele reale facandu-se de prea putine ori auzite, ceea ce face ca dezbaterea sa fie inlocuita de apeluri panicarde", se mai arata in raspunsul adresat Academiei.
Promisiunile
Compania romano-canadiana Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) se angajeaza, asa cum reiese si din reclamele difuzate in ultimul timp, ca proiectul va aduce 4 miliarde de dolari in economia Romaniei si va crea 2.000 – 3.000 de locuri de munca pe perioada operarii miniere. Totodata, Gabriel Resources, care detine 80% din actiuile RMGC, se angajeaza sa foloseasca cele mai bune tehnici pentru deschiderea si exploatarea noii mine si sa aloce resursele necesare remedierii problemelor de mediu existente.
Potrivit unui nou proiect, Gabriel Resources va aloca resursele necesare captarii si epurarii apelor curgatoare din Rosia Montana, poluate cu metale grele, pentru a proteja sanatatea si siguranta localnicilor, promitand ca se va conforma, sau chiar va depasi standardele romanesti, europene si internationale la Rosia Montana, inclusiv in privinta standardelor de folosire a cianurilor.
Gabriel Resources detine 80% din actiunile RMGC, restul de 20% din titluri revenind statului roman. Proiectul minier de exploatare a zacamintelor aurifere si argintifere de la Rosia Montana, initiat de RMGC, a starnit de-a lungul timpului ample proteste din partea societatii civile si a autoritatilor, companiei canadiene fiindu-i suspendate de mai multe ori avizele si certificatele necesare inceperii exploatarii.
