Intreaga „viata“ a Pamantului se regaseste intr-un muzeu din care nu lipsesc fotografiile, fosilele si exponatele din ipsos. In Muzeul National de Geologie, vizitatorii vor descoperi sute de plante, animale si minerale care, in timp, fie au disparut ca urmare a fenomenelor naturale catastrofale, fie au suferit transformari, adaptandu-se noilor conditii de viata.
Fosilele „s-au conservat“ in argile, nisipuri, calcare. Cercetatorii le descopera in rocile sedimentare. Rasinile naturale sunt „capsule ale timpului“ in care s-au pastrat micile vietati care au „populat“ Pamantul in urma cu sute de milioane de ani. Gheata a „conservat“ extrem de bine mamutii. In strainatate, cercetatorii analizeaza ADN-ul fosil al mamutilor si, chiar mai mult, au trecut la clonarea acestora. Multe dintre animalele acvatice, la sfarsitul vietii, au cazut pe fundul apelor. Au fost acoperite cu nisip sau argila. Scheletele lor s-au pietrificat si, acum, specialistii au posibilitatea sa cerceteze aceste fosile.
Vizitatorii muzeului pot „admira“, in fotografii, bacterii cu o vechime de 2,6 miliarde de ani. Multa vreme despre aceste bacterii nu s-a stiut daca sunt simple bule de oxigen sau urme de viata. Cercetarile au scos la iveala faptul ca nu bacteriile au fabricat oxigenul, ci algele albastre. Acestea au fost „fabricile de oxigen“, spune cercetatorul Valentin Paraschiv. Urme de alge albastre pot fi vazute la muzeu si pe un calcar jurasic din Dobrogea Centrala. Asa cum, tot aici, exista si ciuperci fosile pe scoarta unui arbore pietrificat, raritati cu o vechime de 70 milioane de ani. Acestea au fost gasite la Babadag. In aceleasi timp, vizitatorii vor fi surprinsi sa afle ca, in Carbonifer, ferigile aveau chiar si 40 de metri si formau paduri luxuriante.
Surpriza pentru vizitatori: Pocillopora
In Mezozoic au domi-nat coniferele, iar in Cenozoic, Pamantul a inceput sa fie dominat de plantele cu flori. Dupa plantele primitive – alge – au aparut si protozoarele. Euglena verde este una dintre acestea. Este un organism unicelular care are si clorofila in celula. „Se hraneste ca un animal, dar si prin fotosinteza. Multa vreme nu s-a stiut daca Euglena verde este animal sau planta. In cele din urma, cercetatorii au stabilit ca este un animal primitiv“, precizeaza cercetatorul Valentin Paraschiv. Pe calcarele din vitrina muzeului se pot observa urme de protozoare, ase-manatoare cu samburi de fructe, siraguri de margele, stelute sau degetare. Dupa protozoare s-au dezvoltat si metazoarele, care s-au con-servat foarte bine in roci.
In mediul apos, mai exact in mari si oceane, cercetatorii au descoperit roci pe care se observa urme de viermi de cativa metri, cu o vechime de zeci de milioane de ani. Pentru pasionatii de corali, muzeul are o surpriza: Pocillopora. Acesta este un coral colonial, care se dezvolta in mari si oceane cu ape limpezi, la adancimi mici, formand recifii din prezent. Casuta peste casuta, ca un buchet de flori. Din muzeu nu lipsesc nici cefalopodele. Fie fotografii cu acestea, fie machete. Cefalopodele sunt, de fapt, moluste marine pradatoare, avand in jurul gurii tentacule prevazute cu ventuze si carlige. Reprezentanti ai acestei clase sunt azi sepia, calmarul, caracatita ti nautilusul. Cefalopodele fosile – amonitii – aveau cochilii de doi-trei metri diametru si brate – picioare – cu o lungime de 10-20 de metri. Erau carnivore, vanand pesti, alte cefalopode sau chiar reptile marine – dinozauri acvatici. Agnatele sunt o alta „ciudatenie“ a naturii. Muzeul National de Geologie detine atat fotografii, cat si resturi de agnate. Acestea sunt vertebrate acvatice – pesti primitivi – care nu au… dinti.
Ouale „naturale“ de dinozauri
Dinozaurii sunt aici „la discretie“. Toti sunt confectionati din ipsos, la marimi mai mici decat cele naturale sau chiar la aceleasi dimensiuni. Exceptie fac ouale de dinozauri dintr-un cuib descoperit in Hateg, oua care sunt… naturale, bineinteles acum pietrificate. Pentru micii vizitatori, indeosebi, este o adevarata placere sa admire Brontosaurul care a trait in urma cu 150 milioane de ani si Iguanodonul care a populat Pamantul, alaturi de alte specii de animale si plante, in urma cu 120 milioane de ani. Brontosaurul pasea pe patru picioare, avea 22 de metri lungime, 8 metri inaltime si isi facea „veacul“ in regiunile mlastinoase. Iguanodonul se deplasa pe doua picioare, avea 5 metri lungime, 3,5 metri inaltime si traia in paduri. Ambele specii erau ierbivore. Dinozaurii ierbivori aveau o piele foarte groasa, protejata uneori de placi osoase si nu puteau fi muscati cu usurinta de pradatori. „De cele mai multe ori, cand erau atacati, se aparau cu coada de dusmani“, precizeaza cercetatorul Valentin Paraschiv. Tot aici se afla si macheta din ipsos a unui Struthiosaurus. Fosile ale acestei specii au fost gasite numai in Depresiunea Hateg. Era o reptila ierbivora ce a fost descoperita pentru prima data in lume pe teritoriul Romaniei. In Hateg au fost dezgropate de catre cerceta-tori oasele fosile ale celui mai mare dinozaur zburator din lume, Hatzegopteris, sau aripa din Hateg. O alta ciudatenie este Zalmoxes robustus, numele unui dinozaur ierbivor, care a fost descoperit tot in Hateg.
Reptila carnivora Sauroctonus, cu o lungime de 4 metri si o inaltime de 1,5 metri, a trait in urma cu 250 milioane de ani in zonele mlastinoase ale insulelor care formau arhipelaguri pe teritoriul Romaniei. Iar dupa ce admira toti acesti dinozauri de mult timp disparuti, vizitatorii pot observa si maselele unor mamuti, cu o vechime de doua milioane de ani, care au trait in timpul Cuaternarului in Romania.
Mulaje de cranii ale oamenilor primitivi
In vitrinele muzeului se afla si mulaje de cranii ale oamenilor primitivi ce explica evolutia rasei umane. Multi vizitatori vor ramane, probabil, uimiti de cresterea rapida a capacitatii craniene. La aparitie, omul avea o capacitate craniana de 480 de centi-metri cubi, iar acum a ajuns la 1.700 de centimetri cubi. Si intre speciile de oameni primitivi au avut loc lupte pentru suprematie, ce au condus la disparitia unora dintre specii. In Cuaternar, Australopithecus s-a „luptat“ indelung cu Homo erectus. A castigat acesta din urma, mult mai adaptat la mediu si cu o inteligenta crescuta, dar au avut loc si numeroase combinatii de caractere intre cele doua specii. Acum omul „se numeste“ Homo sapiens sapiens.
Pe de alta parte, vizi-tatorii vor putea vedea, intr-un desen-reconstructie, cum arata si stramosul mamutilor si elefantilor. Acesta semana cu „un porc mai lung“. Mamutii isi foloseau coltii – fildesii – la lupte intre ei, dar si sa se apere de alte animale. Femelele preferau masculii cu coltii foarte mari. Toti dintii unui mamut aratau la fel. In climatul mai cald din timpul Pliocenului si Cuaternarului au trait in Romania si elefanti. In zona Bucurestiului a fost descoperit craniul bine conservat al unui elefant din Pleistocen.
Vizitatorii nu trebuie sa paraseasca Muzeul National de Geologie pana ce nu viziteaza si sala in care sunt expuse zeci de minerale. Intr-o camera intunecata acestea „lumineaza“ in fel de fel de culori magice. Nici in discoteca nu este o asemenea multitudine de lumini. Muzeul detine, printre altele, si un minereu de fier din Dobrogea, cu o vechime de un miliard de ani.
