Parlamentul European a votat pentru a limita utilizarea de pungi de plastic în Europa, într-o nouă încercare de a reduce poluarea. Votul a fost privit ca un pas important pentru protecția mediului pe viitor, însă criticii spun că obiectivele nu trebuie să fie obligatorii, iar țărilor membre trebuie să li se permită să-și stabilească propriile măsuri.
Legea se aplică pungilor de plastic ușoare mai subțiri de 0.05 milimetri, care de altfel sunt și cele mai utilizate pe teritoriul statelor membre UE. Aceste pungi sunt cel mai puțin reutilizate și ajung de cele mai multe ori în albiile râurilor și de aici în mări și oceane.
„Vorbim despre o problemă uriașă de mediu provocată de sutele de miliarde de pungi de plastic folosite anual. Ne vom asigura că obiectivele vor fi implementate. Comisia Europeană susție ca aceste măsuri să rămână la latitudinea statelor membre și să fie implementate de acestea, dar țările se pare că nu fac acest lucru benevol”, a declarat Margrete Auken, europarlamentar danez, citată de BBC.
În viitor, țările UE vor avea două moduri de a pune în aplicare acordul: fie prin a limita consumul mediu anual la 90 de astfel de pungi de persoană până la sfârșitul anului 2019 și la 40 de pungi până la sfârșitul anului 2025; fie prin a se asigura că pungile de plastic mai ușoare nu mai sunt distribuite în mod gratuit cumpărătorilor până la finele anului 2018.
Fiecare european folosește în medie circa 500 de pungi de plastic anual
Pungile de plastic au o durată de viață de peste 200 de ani, însă o durată de utilizare de câteva minute, fiind unul dintre cele mai elocvente exemple de proiectare eșuată a industriei. Măsurile de descurajare a producerii pungilor de plastic și a altor produse de unică folosință reprezintă un aspect prioritar în gestionarea sustenabilă a deșeurilor. În România, conform Fondului de Mediu, cantitatea de pungi de plastic comercializate în 2010 a fost dublă comparativ cu anul 2009 și este în continuă creștere pe fondul dezvoltării marilor retaileri.
Fiecare european folosește în medie circa 500 de pungi de plastic anual dintre care 92% sunt de unică folosință. Mai mult, dintre cele 100 de miliarde de pungi de plastic consumate anual în Europa doar 6,6% sunt reciclate. Din cauza greutății și dimensiunii reduse, pungile de plastic ajung adesea în mari și oceane, unde se descompun treptat de-a lungul a sute de ani, formând o supă difuză de microparticule răspândită pe întreaga planetă. Pungile de plastic din mediul marin reprezintă un pericol major cu consecințe dramatice pentru ecosistemul acvatic/marin.
Fragmentele microscopice de plastic sunt ușor ingerate, cele mai afectate fiind mamiferele marine, întrucât acești poluanți se acumulează la fiecare nivel din lanțul trofic, astfel încât la fiecare nivel din lanț se obține o creștere semnificativă a concentrației de poluanți. Mai mult, plasticul nu doar eliberează substanțe chimice, odată ajuns în apă atrage alte toxine, devenind și mai periculos pentru formele de viață marine. 94% dintre păsările din zona Marii Nordului au plastic în stomac.
California, Franța, Italia, orașe din Australia și UK au interzis folosirea pungilor de plastic de unică folosință, care nu sunt biodegradabile și compostabile. Printre orașele din SUA care au interzis pungile de plastic de unică folosință se numără San Francisco (2007), Portland (2011), Seattle (2012), Austin (2013), Los Angeles (2014), Dallas (2015) și Chicago (2015).
Citește și:
Studiu: 8.8 milioane de tone de plastic în oceanele lumii
Mai mult plastic decât viețuitoare în „gropile de gunoi” din oceane
România riscă să anuleze propunerea PE de reducere a consumului de pungi de plastic
