Parlamentarii europeni au adoptat miercuri, 5 mai, rezolutia de interdictie a cianurilor in minerit in urma unui vot nominal, cu 488 de voturi pentru, 48 impotriva si 57 de abtineri. Acestia au adoptat un amendament adus rezolutiei si au respins alte patru, votul final fiind adoptarea documentului de interzicere a cianurilor.
Rezolutia referitoare la interzicerea generala a utilizarii tehnologiilor de minerit pe baza de cianuri in UE are ca scop prevenirea unor catastrofe ecologice precum cea din 2000 de la Baia Mare. "Doar prin interzicerea tehnologiilor de minerit pe baza de cianuri se poate obtine o stare buna din punct de vedere chimic si de a proteja resursele de apa si diversitatea biologica", se subliniaza in textele ce au fost supuse la vot.
Europa recunoaste ca cianura are riscuri
Este pentru prima data cand Parlamentul European recunoaste ca actualele reglementari nu garanteaza siguranta cetateanului, subliniaza Magor Csibi, fost europarlamentar roman, in prezent jurnalist. "Chiar daca nu are caracter obligatoriu pentru tarile membre, este un pas important pentru a lamuri situatia din Europa privind exploatarile in curs", a declarat acesta pentru Green Report. El a adaugat ca pana in prezent, Europa s-a abtinut de la o atitudine ferma.
In ce priveste amendamentele depuse la rezolutie, Magor Csibi a explicat ca s-a dorit sa nu apara cuvantul "interdictie" si ca prin acest document sa nu se ceara statelor membre sa nu mai incurajeze tehnologiile care folosesc cianura. "Parlamentarii europeni au votat in numar covarsitor rezolutia in care apare ca tehnologia prezinta riscuri, iar statele membre sunt indemnate sa nu sustina cianura", a mai spus acesta.
"Daca tinem la cum aratam in Europa, trebuie trebuie sa discutam real aceasta problema la noi in tara si trebuie sa ne gandim la alternative", spune acesta.
Mentinerea cianurii
ONG-uri, patronate si primarii din Romania au cerut Parlamentului European respingerea actului. Semnatarii afirma ca rezolutia initiata in vederea interzicerii cianurii in Europa ignora proiectele miniere incheiate cu bine si sustin ca 95% din comunitatile locale si regionale isi doresc cu disperare acest proiect.
"In ceea ce priveste mediul, Proiectul de la Rosia Montana aloca 135 de milioane USD pentru inchiderea si ecologizarea zonei, fata de 164,5 milioane USD, cat a imprumutat Romania de la Banca Mondiala pentru inchiderea, conservarea si ecologizarea a 51 de mine. Se vorbeste des despre accidentul de la Baia Mare, insa putin de alte proiecte similare, incheiate cu bine. De exemplu, in fostul lac de decantare a sterilului tratat cu cianuri de la Baia de Aries se pescuieste, iar in cel de la Rosia Montana copiii se scalda vara", arata acestia.
Cianura polueaza in continuare
La sfarsitul lunii aprilie Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat la Rosia Montana ca pentru proiectul minier din zona cel mai important este ca autoritatile sa ia o decizie, deoarece exista in continuare probleme de mediu nerezolvate, iar fosta exploatare miniera polueaza in continuare.
Bobely a afirmat ca isi propune, impreuna cu Ministerul Culturii, sa faca o analiza a situatiei de la Rosia Montana, iar ulterior sa aiba discutii cu toti cei implicati pentru a se gasi solutii pe termen scurt si apoi termen lung.
"In momentul de fata legislatia romaneasca este suta la suta conforma cu cea a UE. Noi vom respecta foarte cert aceste reguli si cand va fi un nou certificat de urbanism vom porni din nou analiza pachetului studiului pe mediu. Daca investitorii vor demonstra ca suta la suta e garantat ca nu se va polua si nu va pagubi nimeni, nici statul, nici locuitorii de aici, vom merge in fata Guvernului pentru ca acesta va decide avizul de mediu", a spus Borbely.
