Paradoxul lui Zenon, schimbarile climatice si criza economica

Text de Ionut Purica

Paradoxul lui Zenon (un filosof din antichitatea greaca) spune ca Ahile (un razboinic ce alearga repede) nu va ajunge din urma niciodata broasca testoasa deoarece, pana cand el ajunge la o pozitie a broastei testoase, aceasta s-a miscat la o noua pozitie si tot asa la infinit. Evident, in realitate Ahile ajunge broasca testoasa, ba chiar o si intrece. Perceptia noastra asimptotica asupra unor procese – perceptie liniara – ne face sa credem ca nu exista limite pe care le putem depasi catre alte tipuri de comportament.

Discontinuitatea depasirii unei limite cere o abordare neliniara, pe care abia in ultimii ani stim sa o traducem in modele de prognoza. Ideea ca orice am face nu se va atinge limita de schimbare drastica a mediului inconjurator este azi contrazisa de realitatea unor schimbari climatice care anunta limite certe de schimbare de comportament al naturii. Incepem sa definim politici si masuri specifice destinate sa identifice limitele schimbarilor climatice si sa controleze modul cum actiunile noastre pot sa ne conduca la depasirea acestor limite sau la evitarea acestui eveniment. Dezvoltam modele si abordari care ne permit sa evaluam costuri socio-economice atat ale depasirii limitelor, cat si ale evitarii acestei depasiri. Avand astfel de date putem sa abordam deciziile noastre intr-un mod diferit de cel liniar de pana acum. Este posibil ca un cost de depasire a unei limite sa fie mai mic decat cel de fortare a nedepasirii ei. Mai mult, depasirea unei limite poate, uneori, sa nu fie posibil de evitat (mai ales in ce priveste mediul inconjurator), iar capacitatea de a sti ce ne asteapta, deci de a fi pregatiti, este esentiala pentru adaptarea viitoare la noile conditii.

Cu o alta constanta de timp, mai scurta, se repeta abordarea liniara pentru situatii de dinamica financiara. De exemplu, sintagma conform careia dupa limita anului 2000 vor aparea probleme de functionare a sistemelor de calcul bazate pe reprezentari digitale ale datelor calendaristice a condus la o criza perceputa ca o evolutie discontinua a pietei financiare. Similar, mai recent, conceptia ca pretul caselor si costul creditelor asociate domeniului imobiliar pot sa creasca fara limita a fost contrazisa de realitatea unei noi crize financiare. Lumea reala este mai complexa decat mecanismul pe care l-am descris mai sus, dar, asa cum se vede ca evolueaza ea in ultimul timp, este clar ca va trebui sa depasim inca o limita, anume aceea a unei gandiri liniare in conceptele noastre. Nu cred ca acest lucru ne va scoate din succesiunea unor crize antropogenetice (daca mi se permite folosirea termenului consacrat pentru schimbari climatice generate de om). Oricum ne va pregati mai bine pentru prognozarea lor si pentru absorbtia impactului generat de acestea.

Exista si efecte de schimbare dirijata in perioadele de criza. Atunci cand administratia SU A, in perioada de criza financiara, conditiona ajutoarele catre marile companii de automobile din America de accelerarea fabricarii de vehicule hibride si electrice se genera un efect de influenta mutuala intre o criza financiara pe termen scurt si una de schimbari climatice pe termen mediu. De altfel, trebuie sa mentionam ca exista si o componenta economica asociata activitatilor legate de schimbarile climatice. Mediul inconjurator devine un nou motiv de creare de activitate economica si financiara, incluzand transfer de tehnologii, cu locurile de munca si investitiile asociate. Un exemplu este cel al gaurii in ozon produse de substante cunoscute sub numele de Cloro Fluor Carbon (CFC), din care cea mai cunoscuta este freonul. Aceasta substanta este esentiala in tehologia de refrigerare folosita in exclusivitate pana nu demult.

Trebuie intelese doua lucruri: (i) refrigerarea reprezinta o afacere de miliarde de euro in lume, care furnizeaza royalties (venituri din folosirea patentului) substantiale pentru cei de detin patentul freonului; (ii) un patent international este valabil 50 de ani, dupa care devine bun public si nu se mai iau royalties. Cum patentul freonului se apropia de limita de mai sus, era necesar nu numai sa se vina cu un nou patent, ci sa se elimine folosirea celui vechi.

In concluzie, faptul ca gaura ozonului este produsa de freon si alte CFC-uri a venit la timp pentru introducerea unei noi tehnologii, este adevarat mai curate, dar si aducatoare de noi royalties. Mediul inconjurator este unul dintre domeniile care poate crea locuri de munca, transfer de tehnologie, activitate financiara si comerciala (e.g. comert cu certificate de emisii), precum si sa conduca la schimbarea valorilor noastre de viata pentru a ne adapta la o lume care isi va depasi limitele actuale intr-un viitor nu prea indepartat.

Articolul precedent
Articolul următor
spot_img

Ultimele știri