În timpul pandemiei de Covid19, unii primari plantează panseluțe, montează gazon, fac tăieri de întreținere a arborilor, ba chiar înlocuiesc trotuarul, ridicând nori de praf. Pe lângă expunerea angajaților din teren la coronavirus și cheltuirea unor bani publici, aceste lucrări nu aduc niciun beneficiu calității aerului, spun peisagiștii, iar praful ridicat îi face chiar mai vulnerabili pe cei care suferă de afecțiuni respiratorii.
Bulevardul Unirii, după curățarea copacilor. Foto: Tudor Cosma
Pe 6 martie, când în România erau confirmate nouă cazuri de Coronavirus, în București erau semnalate primele lucrări greșite de curățare a copacilor, despre care Andreea Lefter, arborist certificat ISA și președinte al filialei Bucureșt-Ilfov a Asociație Peisagistilor din România (AsoP), a atras atenția că duc la moartea arborilor.
„Toți arborii suferă atunci când sunt toaletați. Ca să fii sigur că arborele reacționează bine trebuie să ai două principii: să știi ce specie e și cum va reacționa și să cunoști procesul de compartimentalizare a arborilor, un proces natural prin care arborii se vindecă în urma tăierilor și se protejează de bacteriile sau virușii care pot pătrunde în interior în urma procesului de tăiere. Arborii toaletați necorespunzător nu vor muri anul acesta, dar în doi sau trei ani nu vor mai fi”, a spus Andreea Lefter pentru Green Report.
În perioada următoare au apărut semnalări legate de curățarea necorespunzătoare a copacilor și în sectoarele 3 și 4.
„În Sectorul 3 al Capitalei coronavirusul face ravagii! Conducerea, puternic afectată de numeroase momente de inconștiență, nenorocește toți arborii, care ar ajuta, in realitate, la diminuarea efectelor coronavirusului prin emiterea unor cantități mai mari de oxigen”, scriau cei de la Fundația Eco-Civica pe 24 martie.
Foto: Fundația Eco-Civica
„Nicio tăiere care micșorează volumul foliar (frunzele și toate ramurile purtătoare de frunze) nu ajută sănătatea oamenilor, pentru că particulele de praf nu se mai pot așeza pe frunze, ramuri. La nivel internațional există norme care spun că nu ai voie să tai mai mult de 25% din învelișul foliar – adică doar ramuri recente, capabile să facă frunze. Noi tăiem 100% din coroană. Orice tăiere agresivă n-are nicio treabă cu sănătatea arborelui, cu sănătatea noastră nici atât. Ne pune în pericol”, a spus peisagista Diana Culescu pentru Green Report.
[box type=”info” ]Culescu îi sfătuiește cei care semnalează tăieri în zona lor, să verifice la primărie dacă există un aviz pentru acele lucrări (Primăria Municipiului București – 021.305.55.00 / interior 4204 pentru Direcția de Mediu).
„În cazul în care nu a fost emis aviz sau echipa nu este coordonată de un specialist în teren sunați imediat la poliție. Dacă există aviz, dar tăierile sunt foarte agresive (1/2 sau 1/3 din înălțimea arborelui) puteți solicita reprezentanților Direcției de Mediu a Primăriei Municipiului București să se deplaseze la fața locului pentru a evalua situația”, a postat aceasta pe Facebook.
Hotărârea Consiliului General nr. 304/2009 (articolul 6, alineatul 1) spune că toaletările pot fi realizate doar în baza avizelor de specialitate emise de către Primăria Municipiului București (P.M.B.) prin Direcția Protecția Mediului și Educație Ecocivică (D.P.M.E.E.).
Atenție, avizul eliberat de P.M.B. conține specificații clare referitoare la lucrările de tăiere ce pot fi aplicate arborilor vizați și se aplică atât pentru domeniul public cât și pentru proprietate privată. Hotărârea Consiliului Local nr. 107/2018 (articolul 32, alineatul a) spune că în București există obligativitatea de face publice informațiile privind activitățile de întreținere a arborilor și a spațiilor verzi.[/box]
Pe 18 martie, la o săptămână după ce a fost declarată pandemie din cauza noului coronavirus, consilierul municipal USR Alexandru Gâdiuță semnala pe Facebook că în zona Crângași, din sectorul 6 al Bucureștiului, erau tăiați arbori înfloriți. În primăvara anului trecut primarul Gabriel Mutu a extras zeci de copaci înfloriţi din scuarul de pe Bulevardului Iuliu Maniu și a anunțat că aceștia vor fi transplantați.
Foto: Alexandru Gâdiuță
„La momentul respectiv, am atras atenția asupra acestui lucru, iar primarul a spus că arborii ar fi fost mutați într-o altă zonă. Numai că verificările ulterioare au arătat că nu a existat niciun aviz și că cei câțiva arbori mutați lângă Lacul Morii s-au uscat în scurt timp”, menționează Alexandru Gâdiuță.
Tot în sectorul 6, pe Bulevardul Geniului, jurnalistul Dan Bucura arăta, pe 21 martie, că angajați ai Administrației Domeniului Public și Dezvoltare Urbană (ADP) plantau panseluțe, în condițiile în care prognoza meteo anunța, pentru zilele care urmau, lapoviţă, ninsoare și temperaturi maxime de nouă grade.
Locuitorii sectorului 6 au confirmat afirmațiile pe grupuri private, adăugând și că în unele zone se montează rulouri de gazon.
Pe 12 martie, în zona Obor din sectorul 2 angajați ai ADP decupau trotuarul (care, potrivit unei locuitoare, era în stare bună), stârnind nori de praf. Una dintre cauzele poluării aerului o reprezintă și praful, iar Alianța Europeană de Sănătate Publică a avertizat recent că numărul deceselor provocate de coronavirus, în special la oraș, ar putea crește în cazul persoanelor expuse timp îndelungat la aerul poluat.
https://www.facebook.com/paula.alexandra.54/videos/2809055395847321/
Și în sectorul 3 au fost semnalate lucrări de asfaltare demarate de primărie, dar și șantiere care își continuau activitatea, ridicând praful.
Lucrări de amenajare a spațiilor verzi din țară
Nu doar în București au fost cheltuiți bani publici, în perioada de epidemie de Covid19, pentru amenajarea spațiilor verzi. Pe 6 martie, la Bacău erau plantate primule – care se ofilesc în două săptămâni, potrivit peisagistei Diana Culescu -, iar la Slatina, pe 18 martie, când fusese deja declarată pandemie, angajații plantau panseluțe.
Bacău. Foto: Șerban Lucian
Slatina. Foto: Florin Duca
Pe 16 martie, primăria din Bolintin Vale, județul Giurgiu, a cumpărat, de 45.000 de lei, materiale pentru amenajarea spațiilor verzi, printre care trandafiri, tuia, panseluțe și begonii.
„Calitatea aerului este dată de o suprafață cât mai mare pe care să se depună praful, deci un arbore întotdeauna va avea o suprafață mult mai mare. Adică, dacă îl desfășori, trunchiul arborelui are suprafața mai mare decât orice altă panseluță. Plus că nouă ne trebuie, ca atunci când trece mașina și ridică praful, să nu se ridice până la noi în balcon. Iar noi nu respirăm la nivelul panseluțelor”, a mai comentat Culescu pentru Green Report.
