Este posibil ca lumea noastră supraîncălzită să depășească o limită cheie de temperatură pentru prima dată în următorii câțiva ani, prevăd oamenii de știință. Cercetătorii spun că acum există o șansă de 66% pentru depășirea pragului de încălzire globală de 1,5C până 2027, ceea ce ar fi dezastruos pentru planetă.
Șansele de a depăși această limită sunt în creștere din cauza emisiilor din activitățile umane și a unui model meteorologic asemănător El Niño care va avea loc până la sfârșitul acestui an.
Dacă lumea depășește limita, oamenii de știință subliniază că încălcarea, deși îngrijorătoare, va fi probabil temporară.
Atingerea pragului ar însemna că lumea este cu 1,5 C mai caldă decât era în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, înainte ca emisiile de combustibili fosili din industrializare să înceapă cu adevărat să crească.
Iar depășirea limitei chiar și pentru un an este un semn îngrijorător că încălzirea accelerează și nu încetinește.
Cifra de 1,5C a devenit un simbol al negocierilor globale privind schimbările climatice. Țările au convenit să „urmeze eforturile” pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius în conformitate cu Acordul de la Paris din 2015.
Trecerea peste 1,5 C în fiecare an timp de un deceniu sau două ar avea efecte mult mai mari ale încălzirii, cum ar fi valuri de căldură mai lungi, furtuni mai intense și incendii de vegetație.
Dar trecerea nivelului într-unul din următorii câțiva ani nu ar însemna că limita Parisului a fost depășită. Oamenii de știință spun că este încă timp să restrângem încălzirea globală prin reducerea drastică a emisiilor.
Din 2020, Organizația Meteorologică Mondială oferă o estimare a șanselor ca lumea să depășească pragul de 1,5 °C într-unul dintre anii urmtători.
Pe atunci, ei au prezis că există o șansă mai mică de 20% de a scădea 1,5C în următorii cinci ani. Până anul trecut, aceasta a crescut la 50%, iar acum a crescut la 66%, ceea ce oamenii de știință spun că înseamnă că este destul de probabil.
Ce înseamnă să treci peste 1,5C?
Cifra nu este o măsură directă a temperaturii lumii, ci un indicator al cât de mult sau cât de puțin s-a încălzit sau s-a răcit Pământul în comparație cu media globală pe termen lung.
Oamenii de știință folosesc datele de temperatură medie din perioada 1850-1900 ca o măsură a cât de fierbinte era lumea înainte de dependența noastră modernă de cărbune, petrol și gaz.
Timp de zeci de ani, ei au crezut că, dacă lumea s-ar încălzi cu aproximativ 2 °C, acesta ar fi pragul impacturilor periculoase – dar în 2018 au revizuit semnificativ această estimare, arătând că trecerea de 1,5 °C ar fi dezastruoasă pentru lume.
Ce diferență va face El Niño?
Există două elemente cheie. Primul se referă la nivelurile continue ridicate ale emisiilor de carbon din activitățile umane care, în ciuda unei scăderi în timpul pandemiei, continuă să crească.
Al doilea, critic, este apariția probabilă a El Niño, un fenomen meteorologic cu implicații globale. El Niño se produce în zona tropicală, sudică, a Oceanului Pacific, din cauza încălzirii la suprafață a apelor oceanului și a deplasării acestora dinspre partea vestică spre partea estică (spre vestul Americii de Sud), generând pe litoral secete, furtuni și inundații.
În ultimii trei ani, lumea a experimentat un eveniment La Niña care a atenuat într-o oarecare măsură încălzirea climatică. Dar căldura suplimentară pe care El Niño o va aduce la suprafața Pacificului va împinge probabil temperatura globală la un nou maxim anul viitor.
Cu toate acestea, există încă incertitudine cu privire la debutul și amploarea evenimentului.
„Este de remarcat faptul că multe dintre prognozele noastre care se fac acum pentru El Niño, despre care credem că se dezvoltă în această iarnă, arată o amplitudine destul de mare”, a spus profesorul Adam Scaife, șeful Mett Office din Marea Britanie, citat de BBC.
Asia, lovită sever de valurile de căldură
Schimbările climatice au generat valuri de căldură extremă, precum cele care au afectat Bangladesh, India, Laos şi Thailanda în aprilie, cu o probabilitate de cel puţin 30 de ori mai mare, conform unei analize ştiinţifice internaţionale din cadrul iniţiativei World Weather Attribution (WWA).
„Cercetătorii au constatat că, pe fondul schimbărilor climatice, astfel de valuri de căldură umede au fost cu cel puţin 30 de ori mai probabile, cu temperaturi cu cel puţin 2 grade Celsius mai ridicate decât în lipsa schimbărilor climatice„, a indicat WWA într-un comunicat.
La 18 aprilie, anumite regiuni ale Indiei au înregistrat temperaturi de peste 44 de grade Celsius, care au ucis cel puţin 11 persoane în apropiere de Bombay. A fost cea mai fierbinte zi din ultimele şase decenii în Dhaka, capitala Bangladeshului.
La 15 aprilie, Thailanda a înregistrat recordul său de căldură din toate timpurile, de 45,4 grade Celsius, în oraşul Tak, unde au fost raportate două decese, în timp ce provincia Sainyabuli din Laos a stabilit un record naţional de 42,9 grade Celsius.
„Până la încetarea emisiilor globale de gaze cu efect de seră, temperaturile globale vor continua să crească, iar astfel de evenimente vor deveni mai frecvente şi mai severe”, a avertizat WWA.
Potrivit WWA, valul recent de căldură umedă din Laos şi Thailanda ar fi fost practic imposibil fără influenţa schimbărilor climatice, cu toate că încă este un eveniment foarte neobişnuit, care are loc doar o dată la aproximativ 200 de ani.
Însă, în condiţiile unei creşteri a temperaturilor cu 2 grade Celsius care va avea loc în decurs de treizeci de ani, dacă emisiile nu sunt stopate, astfel de episoade ar putea să apară la fiecare circa douăzeci de ani, a subliniat WWA.
În Bangladesh şi India, astfel de episoade, care aveau loc mai puţin de o dată la un secol, sunt acum aşteptate, în medie, o dată la cinci ani. Fără reducerea emisiilor, acestea vor avea loc cel puţin o dată la doi ani.
„Schimbările climatice cresc în mod dramatic frecvenţa şi intensitatea valurilor de căldură, unul dintre evenimentele meteorologice cele mai mortale”, a declarat Friederike Otto, lector principal în climatologie la Institutul Grantham pentru Schimbări Climatice din Marea Britanie, citată într-un comunicat.
Locuitorii unei insule din Caraibe au dat în judecată statul olandez
