Într-o lume în care agricultura convențională lasă în urmă soluri sărace, biodiversitate pierdută și emisii în creștere, o nouă promisiune se înalță din pământ: agricultura regenerativă.
Nu este doar un concept „la modă” în cercurile ecologiste, ci o transformare reală, măsurabilă și cu beneficii pe termen lung – inclusiv economic.
Conform celui mai recent raport publicat de platforma Farmonaut în 2025, practicile regenerative moderne pot crește materia organică din sol cu până la 21% în doar cinci ani.
Aceste practici redau, astfel, viață unor terenuri care altădată erau aproape sterpe.
Reîntoarcerea biodiversităţii în câmp
Materia organică nu înseamnă doar „pământ mai negru”, ci este baza întregii vieți în sol. Bacteriile benefice, ciupercile micorizale, râmele și insectele care formează baza biodiversității subterane reapar atunci când solul nu mai este bombardat cu pesticide și arături agresive.
Biodiversitatea nu se oprește la nivelul micro. În fermele care adoptă agricultura regenerativă, au fost observate creșteri de până la 30% în numărul speciilor de păsări, insecte polenizatoare și mamifere mici, toate părți esențiale din lanțul ecologic agricol.
Soluri care pastrează apa și stochează carbon
Un sol bogat în materie organică reține mai bine apa și devine mult mai rezilient la secetă sau ploi torențiale.
În același timp, materia organică este și un rezervor natural de carbon. Studiile citate în raport arată că agricultura regenerativă poate stoca până la 3,5 tone de CO₂/hectar/an, contribuind astfel la atenuarea schimbărilor climatice.
Aceasta este una dintre puținele soluții reale care reduc emisiile în timp ce cresc productivitatea agricolă.
Sateliții SAR detectează ceea ce nu se vede cu ochiul liber
Ce este cu adevărat revoluționar în această nouă eră a agriculturii este utilizarea imaginilor satelitare – în special radarul SAR (Synthetic Aperture Radar).
Spre deosebire de camerele optice, SAR poate „vedea” și noaptea, și prin nori, și poate detecta parametri precum umiditatea solului, textura și structura internă a terenului.
Platforma Farmonaut folosește aceste date pentru a măsura progresul real al regenerării, furnizând fermierilor rapoarte lunare despre starea solului, gradul de acoperire vegetală, eroziune sau pierderi de nutrienți.
De la monocultură la rotație și pășunat adaptiv
Agricultura regenerativă nu e un singur sistem, ci o combinație de practici care pot fi adaptate la fiecare fermă. Printre cele mai eficiente:
- Rotația culturilor și policultura, care previn epuizarea solului.
- Pășunatul rotativ și adaptiv, ce permite regenerarea naturală a pajiștilor.
- Acoperirea solului pe tot parcursul anului, cu culturi de acoperire sau resturi vegetale.
- Interzicerea arăturii profunde, în favoarea lucrărilor minime ale solului (no-till).
- Compost și fertilizare organică, pentru a hrăni microorganismele benefice.
Acestea duc nu doar la o creștere a fertilității și biodiversității, ci și la o scădere cu până la 70% a costurilor cu inputurile chimice în primii 3–5 ani.
Agricultura regenerativă: investiție în viitor
Nu e o întoarcere în trecut, ci un pas inteligent spre viitorul sustenabil
În ciuda scepticismului unor agricultori tradiționali, agricultura regenerativă se dovedește o alegere rațională și rentabilă. Costurile inițiale sunt compensate de creșterea randamentelor, reziliența la fenomene extreme și accesul tot mai larg la finanțări verzi.
În plus, companii mari, retaileri și producători alimentari sunt din ce în ce mai interesați să-și reducă amprenta de carbon în lanțul de aprovizionare.
Fermele care pot dovedi captarea de carbon și refacerea solului vor avea un avantaj în accesarea piețelor și fondurilor.
În România?
Deși agricultura regenerativă este încă la început, câteva inițiative – cum ar fi asociațiile de agroecologie din Transilvania sau proiecte precum „Cobor-Ferma de Biodiversitate” – indică un interes crescut.
Cu peste 13 milioane de hectare agricole și o biodiversitate remarcabilă, România are potențialul de a deveni un lider regional în regenerarea terenurilor degradate.
Agricultura regenerativă nu este doar despre hrană. Este despre a cultiva viață, în fiecare centimetru de pământ.
Și poate, despre a regăsi legătura pierdută între om și natură – cu ajutorul tehnologiei care ne învață din nou să ascultăm ce spune solul.
