Doar patru tone de var, dintr-un necesar de cel putin 70 de tone, au fost deversate, marti, in iazul de decantare de la Valea Sesei, un dezastru ecologic cu implicatii transfrontaliere riscand astfel a se produce in Muntii Apuseni daca ecologizarea acestuia nu va fi asigurata, informeaza Agerpres.
Presedintele Traian Basescu a subliniat sambata, cu prilejul vizitei pe care a efectuat-o la exploatarea miniera de cupru de la Rosia Poieni, referindu-se la ceea ce se intampla la acest iaz de decantare, ca "nu poti sa stai cu o asemenea bomba ecologica. Asta e o crima in pregatire’.
Potrivit administratorului Energo Mineral, Lacramioara Popeia, marti au fost folosite ultimele "ramasite" din rezerva de lapte de var. Popeia a spus ca Ph-ul apei a scazut de luni pana marti de la 4,6 la 3,9, in conditiile in care ar trebui sa fie cel putin 5. Un dezastru ecologic, cu implicatii transfrontaliere, s-ar putea produce in Muntii Apuseni daca procesul de neutralizare a apelor cu caracter acid din iazul Valea Sesei nu este asigurat. O eventuala unda de poluare a raului Aries cu ape puternic acide ar putea ajunge la varsarea in raul Mures in minim 15-19 ore si in maxim 31-53 de ore, in functie de debit. Fata de alte unitati industriale, exploatarea de la Rosia Poieni polueaza prin nefunctionare sau functionare la capacitate redusa, din cauza lesierii depozitelor de steril, iar apa bazica provenita de la uzina de preparare este singura sursa de neutralizare a apelor acide provenite de pe halde.
Iazul de decantare se intinde pe 130 de hectare si cuprinde zeci de milioane de tone de steril supuse unui fenomen de lesiere. Valoarea costurilor necesare ecologizarii iazului se ridica zilnic la 100.000 de lei, fiind nevoie de deversarea in fiecare zi a zeci de tone de lapte de var pentru neutralizarea apelor acide. Fiind un iaz de vale, iazul de decantare Valea Sesei, pe langa apele bazice din tulbureala sterila de la uzina de preparare, primeste si apele din bazinul hidrografic al Vaii Sesei, in care se varsa apele poluate ce se scurg de pe haldele de steril. Prin amestecarea apelor bazice, neutre si apele acide, in iaz se produce o neutralizare partiala a acestora, iar apa evacuata din iaz in raul Aries are un caracter slab acid (ph=4-6) si o mineralizatie intensa.
Poluarea apelor raului Aries ar conduce la distrugerea faunei si a florei specifice, la influentarea negativa a calitatii apei furnizata comunitatii locale din orasele Campia Turzii si Turda si a apei raului Mures, existand premisele unui dezastru ecologic cu implicatii transfrontaliere. Pentru oprirea poluarii apelor din bazinul Vaii Sesei se impune captarea apelor acide care se scurg din haldele de steril, inaintea intrarii in iazul Valea Sesei, in vederea neutralizarii acestora si a recuperarii ionilor de metale din ele.
In iunie 2007, dupa sase luni de negociere, reprezentantii unui consortiu format din societatile Cuprom, Energo Mineral si IPRONEF au semnat un contract de cooperare cu societatea CupruMin Abrud. Contractul prevedea realizarea la exploatarea miniera de cupru din Muntii Apuseni a unor investitii totale de 155 milioane de euro, intr-o perioada de cinci ani, pentru protectia mediului urmand sa fie cheltuiti 50 de milioane de euro. Intelegerea era pe o perioada de zece ani, cu posibilitate de prelungire inca zece ani. La dispozitia consortiului au fost puse zacamantul, mijloacele fixe si licenta de exploatare.
Reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor nu au fost de acord, la vremea respectiva, ca licenta sa ajunga in proprietatea consortiului mentionat si de aceea s-a ales varianta incheierii unui contract de colaborare (asociere). Potrivit intelegerii, de pe urma colaborarii cu consortiul amintit, statul roman urma sa se aleaga cu contravaloarea redeventei miniere si a unei cote parti din profit. Insa, incepand cu 2 iulie, societatea a denuntat unilateral contractul de cooperare detinut cu statul roman, reprezentat de CupruMin Abrud, motivat de refuzul Ministerului Economiei de a renegocia respectivul contract si de imposibilitatea financiara de a mai asigura ecologizarea zonei. Reprezentantii Energo Mineral sustin ca au investit la Rosia Poieni 38 de milioane de euro.
Infiintata in 1977, sub denumirea de Sucursala Miniera Abrud, exploatarea avea ca obiect principal de activitate extractia si prepararea minereurilor cuprifere sarace de la Rosia Poieni.
Zacamantul era evaluat la peste un miliard de tone de minereu cu un continut mediu de 0,353 % cupru si cu aproximativ 3,9 milioane de tone de metal. Unitatea a fost pusa in functiune opt ani mai tarziu, in 1985, fiind proiectata pentru o capacitate de noua milioane de tone minereu extras si prelucrat pe an. Nivelul de productie maxim a fost atins in 1988, cu o cantitate de 3,5 milioane de tone de minereu extras si prelucrat si o productie de 5.100 de tone de cupru. Exploatarea de la Rosia Poieni se numara printre proiectele megalomanice ale perioadei ceausiste.
