Caldura reflectata la nivelul asfaltului poate ajunge si la 70 de grade Celsius, iar in intersectii temperatura resimtita depaseste 60 de grade Celsius. Canicula este accentuata de lipsa spatiilor verzi, de traficul supraaglomerat si de cladirile din beton ce sufoca asezarile urbane.
Valurile de aer tropical transforma si in aceasta vara Romania intr-un cuptor incins. Cand meteorologii anunta temperaturi de peste 35 de grade sau emit codurile de canicula, cel mai mult se tem orasenii. Soarele copleseste aglomerarile urbane, iar, sub razele lui, asfaltul incepe sa se inmoaie.
Temperaturile la sol, care ajung si la peste 70 de grade Celsius, fac din amestecul de bitum folosit la pavarea strazilor un fel de plastilina ce se modeleaza sub pasii trecatorilor. Trotuarele se incing, iar din ele razbat, mai ales dupa-amiaza si seara, valuri de caldura ce fac aerul de nerespirat.
Canicula, sporita de trafic si betoane
Blocurile sau cladirile din beton inmagazineaza grade Celsius pe care le elibereaza apoi in mediul inconjurator, mai ales dupa-amiaza, intre orele 16.00 si 18.00. In plus, reduc viteza de circulatie a aerului, impiedica ventilatia si provoaca astfel o incalzire suplimentara atat ziua, cat si noaptea.
Cat despre trafic, acesta are un rol coplesitor in sporirea radiatiilor calorice, deoarece temperatura crescuta a caroseriei, cat si motoarele turate de multe ori la maximum creeaza perturbari serioase in „bilantul energetic” al unui oras. Bucurestiul poate fi considerat polul caldurii din Romania, iar pe anumite artere, mai ales in centru, la orele de varf, temperaturile cresc cu mult fata de adaposturile meteo, in care specialistii masoara valorile termice.
Temperatura asfaltului, peste 70 de grade
„Radiatiile infrarosii sau calorice incalzesc mai intai scoarta terestra, dar caldura de la soare este absorbita in mod diferit in functie de caracteristicile mediului. De retinut ca soarele nu incalzeste decat aerul atmosferic. Asa se face ca, la nivelul orasului, cantitatile de caldura retinuta de asfalt si de blocuri sunt diferite. Orasul, care are un «relief» specific, inmagazineaza o cantitate de caldura mai mare decat cea din mediul in care se afla”, spune Dumitru Balta, meteorolog.
Orasul ia foc dupa-amiaza
In adaposturile meteo, situate la marginea Capitalei, la Baneasa, Afumati si la Filaret, specialistii masoara zilnic temperaturile.
Acestea sunt insa mai mari in Bucuresti. Astazi, la o temperatura de 33 de grade Celsius, inregistrata la Baneasa, pe strazile Capitalei, la umbra, vor fi 36 de grade, cu trei grade in plus fata de statia meteo.
La soare, temperatura din Capitala va creste cu sase grade fata de adapostul meteo, ajungand la 39 de grade. Iar caldura reala, resimtita in aer, va fi 37 de grade, cu patru in plus fata de valorile comunicate de specialisti.
„Caldura de peste zi se inmagazineaza in cladiri si in asfalt, astfel ca, intre orele 16.00 si 18.00, radiatiile calorice eliberate la nivelul solului pot atinge si 60 de grade Celsius, transformand orasul intr-un cuptor incins”, mai spune Dumitru Balta.
Arborii, fantani arteziene vii
In Bucuresti, si nu numai, dispar anual sute de metri patrati de spatii verzi, iar in locul lor apar betoanele. Potrivit normelor europene, fiecare persoana trebuie sa beneficieze de 26 de metri patrati de verdeata. In Capitala insa, in sectorul 5, de exemplu, o persoana se poate „bucura” de numai 6,6 metri patrati de verdeata.
„Copacii sunt niste fantani arteziene vii, cu rol de termostat, care arunca zilnic in aer aproximativ 55 de litri de apa, reusind astfel sa faca aerul respirabil si sa scada efectele caniculei”, spune Nicolae Radulescu-Dobrogea, presedintele asociatiei Eco-Civica.
„In centrul Capitalei insa lipsesc 700.000 de copaci. Astfel, in lipsa vegetatiei, soarele inmoaie asfaltul, iar la Universitate, sa zicem, se inregistreaza temperaturi mai mari decat la Tel-Aviv”, subliniaza Radulescu-Dobrogea. Cat despre „centura verde” a Capitalei, ce ar atenua considerabil canicula, deocamdata niciun primar nu s-a invrednicit sa planteze nici macar un copac, motivand ca terenurile din jurul orasului sunt, in mare parte, ale particularilor.
Gazele de esapament si praful duc la supraincalzirea urbana
Fiecare organism simte diferit temperatura din mediul inconjurator, iar cu cat umezeala este mai mare, cu atat starea de disconfort creste. Pentru a determina si masura temperatura resimtita de corpul uman, in anii ‘70, in urma unor sondaje efectuate pe mai multi subiecti, meteorologii americani au lansat o formula de calcul prin care au determinat „indicele de confort termic” (IT).
„Acest indice coroboreaza temperatura aerului cu umiditatea relativa pentru a determina temperatura resimtita de corpul uman”, explica Dumitru Balta. Specialistii au cazut de acord, in urma calculelor facute, ca 80 este pragul critic al indicelui IT.
In intersectii, peste 60 de grade Celsius
„In mod normal, corpul se raceste prin transpiratie, proces in timpul caruia apa se evapora, iar, ca urmare, caldura retinuta se diminueaza. Atunci cand umiditatea relativa este mare, rata de evaporare a apei se reduce. Acest lucru inseamna o racire mai lenta a corpului, care retine mai multa caldura decat ar face-o in aer uscat. Pragul critic este de 80.
Acolo unde valoarea este egala sau mai mare, populatia trebuie sa se protejeze”, mai spune Dumitru Balta. In zonele intens circulate din orase, temperaturile resimtite ajung pana la 60 de grade Celsius, fata de 40 de grade Celsius, de exemplu, temperatura masurata de specialisti. Valorile pe care le anunta meteorologii sunt determinate in conditii-standard. De aceea, temperaturile reale resimtite de organism pot fi mult mai mari, daca se ia in calcul si viteza vantului ori coeficientul de umiditate.
Efectele arsitei
Caldura a marit cu 20% numarul apelurilor primite de Serviciul de Ambulanta Bucuresti. „Fata de alti ani, numarul celor care suna la salvare a crescut si am ajuns sa avem 950 de solicitari pe zi”, spune Alis Grasu, manager la Serviciul de Ambulanta. Caldura ii afecteaza pe cei care au deja boli cronice. „Sunt rare cazurile de insolatie sau de deshidratare.
Expusi la canicula sunt insa cei cu boli cronice, batranii si copiii”, precizeaza Alis Grasu. Doi litri de apa pe zi, dusuri, hrana rece, haine din bumbac, ferestrele inchise pe timpul zilei si inlocuirea becurilor clasice cu cele fluorescente sunt cateva dintre sfaturile pe care Alis Grasu le da pentru a traversa cat mai usor aceasta perioada a anului.
