Exploatarile miniere de metale radioactive au fost inchise fara prea multe masuri de protectie a mediului.Cercetatorii romani fac eforturi sa decontamineze haldele de steril, dar mijloacele pe care le au la dispozitie, cat si fondurile alocate sunt insuficiente.
La Barzava au fost efectuate lucrari experimentale de acoperire a haldei mici de steril
In Romania au fost multe galerii de exploatare a minereului de uraniu, insa dupa 1989 multe dintre ele au fost dezafectate, lasand in urma lor halde de steril, neecologizate.
Singura mina de uraniu din tara, in exploatare, se mai afla la Crucea-Botusana, in judetul Suceava, iar autoritatile au deja in plan inchiderea ei. In afara de mina de la Crucea, exploatari importante de uraniu au mai existat in judetul Caras-Severin, la Ciudanovita, in judetul Neamt, la Grinties, sau la Barzava, in judetul Arad.
In aproape toate locurile din Romania din care a fost extras uraniul, au ramas deseuri radioactive ce trebuie izolate cu roci argiloase sau cu ajutorul materialelor sintetice ori compozite. Daca nu este facuta ecologizarea haldelor de steril, exista riscul poluarii radioactive, iar impactul asupra mediului si asupra oamenilor este de temut si se manifesta pe termen indelungat.
Argila care izoleaza este insuficienta
Viorica Ciocan este directorul general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale si Resurse Radioactive si spune ca tehnicile si tehnologiile actuale de refacere ecologica permit in general rezolvarea problemelor ce apar pe terenurile pe care se afla haldele de steril uranifer.
Materialele folosite in astfel de operatiuni de ecologizare pot fi naturale, sintetice sau compozite, printre cele naturale numarandu-se rocile argiloase. „Utilizarea exclusiva a argilelor are dezavantajul ca necesita cantitati importante de material transportat de la distante mari si, nu in ultimul rand, putem vorbi despre dificultatea in aprovizionare, tinand cont de utilizarea argilei in industria ceramica si in cea a materialelor de constructie. Pe de alta parte, fiind un material natural, adesea neomogen, proprietatile sale fizice sunt variabile”, spune Viorica Ciocan.
Specialistii de la Institutul de Metale Radioactive sunt cei care se ocupa si cu masurarea radioactivitatii in locurile in care au fost inchise minele din care s-a exploatat minereul radioactiv, dar si cu ecologizarea haldelor de steril. Ca alternativa la utilizarea argilelor au fost propuse de specialisti, in scopul renaturarii terenurilor degradate, materialele geosintetice ce pot stabiliza si drena terenurile afectate.
Mina de uraniu abandonata
In afara de minele de uraniu care s-au inchis si pentru care s-au luat unele masuri de ecologizare, in Romania mai exista si alte exploatari uranifere, uitate de autoritati. In Parcul Natural Portile de Fier se afla fosta mina de uraniu de la Ilisova, ce apartinea odinioara de Ministerul de Interne. Tot ce se intampla aici, pe vremea lui Ceausescu, era secret de stat.
Fosta mina este acum inconjurata de vegetatie uriasa, iar in interior nu se poate patrunde, din cauza unei mlastini. Abandonata, fara prea multe masuri de protectie a mediului, dupa ce atat amar de vreme de aici s-a extras uraniu, mina mai poate fi identificata acum doar dupa ruinele cantinei sau ale vestiarelor folosite de mineri. Din interiorul fostei exploatari de uraniu se prelinge insa un firisor de apa direct in raul Ilisova, care se varsa in Dunare. Marian Jiplea, directorul Parcului Natural Portile de Fier, afirma ca stie de existenta acestei mine, dar pana acum nu s-a pus problema ca sa fie ecologizata.
„Stiu ca se scotea uraniu de aici pe vremuri si ca mina a fost inchisa, dar pana acum nu am auzit sa se ia masuri de ecologizare”, spune Marian Jiplea. Ramane la discretia autoritatilor, deocamdata, rezolvarea tuturor acestor probleme legate de radioactivitatea crescuta in zonele in care au existat exploatari miniere de uraniu. Pana atunci insa, oamenii din aceste locuri isi pasc vitele pe langa haldele de uraniu sau isi fac in apropierea lor gradini de zarzavat.
Apa contaminata
Din fosta mina de uraniu de la Ilisova, care se afla in Parcul Natural Portile de Fier, se prelinge un firisor de apa ce ajunge in Dunare.
Utilizarea argilelor pentru ecologizarea haldelor de uraniu are dezavantajul ca necesita cantitati importante de material.
Viorica Ciocan
director general al Institutului National de Cercetare – Dezvoltare pentru Metale si Resurse Radioactive
Primele rezultate, la Barzava
De la Barzava, judetul Arad, s-a extras uraniu pentru rusi aproape zece ani. Dupa ce mina a fost inchisa, haldele de steril depozitate chiar la marginea satului au creat mari probleme. Specialistii de la Institutul de Metale Radioactive au realizat insa un proiect de ecologizare pe baza materialelor geosintetice capabile sa asigure izolarea depozitelor de steril.
La Barzava s-a trecut deja la faza de experimentari si s-a realizat o halda-pilot ecologizata, ce este incapsulata cu materiale geosintetice. Halda-pilot a fost monitorizata pentru a fi verificate emanatiile de radon, element chimic radioactiv, iar la acoperirea haldei cu materiale geosintetice s-a tinut seama si de faptul ca, pe pamantul ce o acopera, trebuie plantata vegetatie.
„Materialele geosintetice folosite la incapsularea haldei de steril radioactiv de la Barzava au fost transportate la locurile de experimentare din Germania, din Baia Mare si din Bucuresti si, in urma experimentelor, s-a constatat ca emanatiile de radon s-au diminuat radical, iar infiltratia apelor pluviale in depozitele radioactive a fost stopata, datorita materialelor sintetice”, sustine Viorica Ciocan.
Ultima mina de uraniu
Singura mina de uraniu din tara care se mai afla in exploatare se afla la Crucea-Botusana, in judetul Suceava, iar autoritatile au deja in plan inchiderea ei.
