Pactul european pentru oceane, în forma actuală, riscă să devină irelevant, avertizează ONG-urile. Deși traulul de fund contribuie cu doar 2% la aportul de proteine animale în UE, costurile sale sociale ajung la 11 miliarde de euro anual, iar peste 60% dintre ariile marine protejate permit în continuare această practică distructivă.
Cu mai puțin de o lună înaintea lansării oficiale, Pactul pentru oceane pregătit de Comisia Europeană este deja contestat.
Versiunea preliminară, aflată în circulație la Bruxelles, este considerată „dezamăgitoare” de organizațiile de mediu, care acuză lipsa unor măsuri concrete pentru protejarea biodiversității marine.
Documentul urmează să fie prezentat pe 4 iunie și adoptat la Conferința ONU privind Oceanul, programată între 9 și 13 iunie, la Nisa.
Scopul declarat este acela de a consolida guvernanța marină, protecția ecosistemelor și combaterea poluării marine în Europa.
„Deși menționează legislația existentă, pactul nu oferă soluții reale la amenințările urgente din oceane”, se arată într-un comunicat comun al ONG-urilor WWF, Oceana, ClientEarth și Surfrider.
ONG-urile cer interzicerea traulului de fund în ariile protejate
Principala critică adusă pactului este lipsa unui angajament clar privind eliminarea traulului de fund în ariile marine protejate.
Această metodă de pescuit, care implică tragerea unor plase grele pe fundul mării, este considerată extrem de distructivă.
„Este complet absurd să numești o zonă ‘protejată’, dar să permiți traulul de fund acolo. E o formă de greenwashing instituțional”, spune Nicolas Fournier, reprezentant al Oceana.
Un studiu publicat în 2024 arăta că peste 60% dintre ariile marine protejate din UE permit în continuare practici distructive, inclusiv traulul.
În acest context, organizațiile de mediu i-au înmânat comisarului european pentru pescuit, Costas Kadis, o petiție semnată de 250.000 de cetățeni care cer interzicerea acestei practici în zonele protejate.
O industrie dependentă de subvenții și cu costuri uriașe
Traulul de fund nu este doar o problemă ecologică, ci și una economică.
Un raport recent al National Geographic Pristine Seas estimează că această metodă generează pierderi anuale de până la 11 miliarde de euro pentru societatea europeană.
Costurile sunt legate de eliberarea de carbon din sedimentele marine și distrugerea habitatelor, ceea ce afectează pe termen lung pescuitul tradițional, turismul costier și serviciile ecosistemice.
În paralel, guvernele europene oferă anual peste 1,3 miliarde de euro în subvenții pentru traulul de fund.
Fără acest sprijin, spun economiștii, multe flote nu ar fi viabile.
Totuși, contribuția reală a traulului de fund la alimentația europeană este marginală: doar 2% din proteina animală consumată provine din această practică, potrivit National Geographic.
Grecia a interzis traulul de fund. Alte state evită subiectul
În aprilie 2024, Grecia a devenit prima țară din UE care a interzis traulul de fund în toate ariile marine protejate, cu implementare până în 2030.
Guvernul a anunțat și un plan de investiții de 780 de milioane de euro pentru protejarea ecosistemelor marine.
Acest exemplu a fost salutat de ONG-uri și oameni de știință, care au cerut Comisiei Europene să urmeze același model.
Însă până în prezent, majoritatea țărilor membre UE nu și-au asumat termene clare pentru renunțarea la traulul de fund în zonele protejate.
Beneficiile economice ale interzicerii traulului în ariile protejate
Un studiu publicat de Seas At Risk în 2024 arată că interzicerea traulului de fund în ariile protejate ar genera beneficii economice nete încă din al patrulea an de la aplicare.
Pe termen lung, fiecare euro investit în tranziția către metode de pescuit durabile ar produce un randament de 3,41 euro.
Beneficiul net pe 20 de ani este estimat la 8,4 miliarde de euro.
Exemplul regiunii Oresund, unde traulul de fund a fost interzis de peste un deceniu, confirmă aceste estimări.
Acolo, pescarii au înregistrat venituri mai mari, iar peștele capturat are o calitate superioară, ceea ce permite prețuri de vânzare aproape duble.
Presiunea societății civile: peste 250 de oameni de știință și majoritatea europenilor cer interdicția
Mobilizarea împotriva traulului de fund nu vine doar din partea ONG-urilor.
Un sondaj Oceana arată că 73% dintre cetățenii UE susțin interzicerea acestei metode în zonele protejate.
Totodată, peste 250 de oameni de știință au semnat o scrisoare deschisă prin care solicită Comisiei interzicerea traulului, invocând impactul distructiv asupra biodiversității și contribuția la schimbările climatice prin eliberarea de carbon marin.
Răspunsul Comisiei: documentul este în lucru, forma finală urmează
Comisia Europeană a precizat că versiunea actuală a pactului este una preliminară și „departe de forma finală”.
Executivul UE susține că documentul final va include contribuțiile părților interesate și că obiectivul este consolidarea rețelei de arii marine protejate până în 2030.
Totuși, ONG-urile avertizează că, fără măsuri clare și aplicabile, pactul riscă să devină un exercițiu de comunicare fără efecte reale asupra mediului marin.
Adoptarea Pactului pentru oceane va fi un moment definitoriu pentru ambițiile de mediu ale Uniunii Europene.
Lipsa unor măsuri ferme, precum interzicerea traulului de fund în ariile protejate, va transmite un semnal negativ cetățenilor și comunității științifice.
Pe de altă parte, includerea acestor măsuri ar demonstra voință politică, responsabilitate ecologică și o înțelegere reală a costurilor economice ale inacțiunii.
Europa are șansa de a deveni lider global în protecția oceanelor, dar doar dacă renunță la compromisuri și își asumă decizii ferme.
CITIȚI ȘI:
Uniunea Europeană va cheltui 3,5 miliarde euro pentru protejarea oceanelor
Curentul oceanic antarctic slăbește din cauza topirii ghețarilor
