Coridorul Verde al Dunarii Inferioare a implinit 10 ani. Cu aceasta ocazie, ministri ai mediului si oficiali guvernamentali din cele 14 tari dunarene s-au reunit pe 16 februarie la Viena pentru a adopta Planul de Management al Bazinului Dunarii pentru urmatorii cinci ani.
Planului de management al Bazinului Dunarii include masuri concrete ce trebuie aplicate pana in anul 2015 pentru imbunatatirea conditiilor de mediu in bazinul Dunarii. Acestea includ, printre altele, si reducerea poluarii cu substante organice sau nutrienti, diminuarea efectelor activitatii umane asupra schimbarilor structurale ale fluviului, precum si imbunatatiri ale sistemului urban de canalizare.
O astfel de initiativa ar putea deveni parte componenta a Strategiei Uniunii Europene pentru Dunare.
“Speram ca Strategia pentru Dunare va deveni un ghid al dezvoltarii sustenabile in bazinul fluviului si consideram ca acest Plan de Management al Bazinului Dunarii reprezinta fundatia strategiei europene, contribuind la dezvoltarea unei economii verzi in regiune”, a declarat Andreas Beckmann, Director al Programului WWF Dunare-Carpati.
„In ultimele decenii s-au inregistrat progrese remarcabile in ceea ce priveste protectia si refacerea zonelor umede din bazinul Dunarii, iar acest proces trebuie sa continue. WWF solicita tuturor tarilor dunarene sa stabileasca obiective de mediu calitative si ambitioase pentru protectia si refacerea zonelor umede, ca masura economica de asigurare a servciilor de mediu oferite de ecosistemele dunarene, precum ar fi controlul indundatiilor, adaptarea la schimbarile climatice dar si apa potabila”, a mai declarat acesta.
De asemenea, tot cu ocazia intalnirii de la Viena, WWF a prezentat oficialilor si o petitie semnata de peste 100.000 de cetateni ai tarilor dunarene care sustin o navigatie sustenabila pe cursul fluviului.
Rezultate obtinute de la semnarea Declaratiei Coridorului Verde al Dunarii Inferioare
Declaratia Coridorul Verde al Dunarii Inferioare, semnata in anul 2000 de catre ministrii mediului din Bulgaria, Romania, Ucraina si Republica Moldova, avea drept obiectiv protejarea a 775.000 hectare de arii protejate deja existente si sa desemneze arii protejate noi pe o suprafata de 160.000 hectare de-a lungul celor 1.000km- lungimea coridorului.
Acest obiectiv a fost cu mult depasit: 1,4 milioane hectare au fost incluse sub statutul de arii protejate, lucru care a contribuit in mod esential la controlul asupra inundatiilor, la protejarea biodiversitatii Europei si la crerea unor oportunitati pentru ecoturism, in beneficiul a celor 29 de milioane de oameni care traiesc in comunitatile dunarene.
Tintele sunt insa mai greu de atins in ceea ce priveste restaurarea zonelor umede din lungul Dunarii. De la sfarsitul secolului trecut pana in prezent interventia umana a distrus peste 80% din toate zonele umede ale Dunarii. De-a lungul Dunarii si al afluentilor sai s-au construit centrale hidroelectrice, diguri, sisteme de drenare, prin care s-a distrus legatura dintre habitatele de lunca si sistemul fluvial, iar functiile ecologice ale acestora au fost afectate.
Dunarea Inferioara, cu un parcurs de peste 1.000 km, care trece prin Bulgaria, Romania, Ucraina si Moldova, a fost identificata de WWF ca fiind una dintre cele mai importante regiuni de biodiversitate din lume. Fluviul adaposteste o mare diversitate de habitate de apa dulce, rare si periclitate, oferind numeroase posibilitati valoroase pentru sprijinirea si revigorarea modului de viata local. Este, de asemenea, o regiune cu un bogat patrimoniu cultural, in care modul de viata local este strans impletit cu viata fluviului.
Rezultate obtinute in Romania
Delta Dunarii este una dintre cele mai importante eco-regiuni din punct de vedere al biodiversitatii. In Romania, terenul neproductiv de pe ostroavele Babina si Cernovca a fost restaurat din punct de vedere natural, prin transformarea intr-un mozaic de habitate ce ofera adapost si hrana pentru numeroase animale, printre care si specii rare de pasari si pesti.
Beneficiul economic al refacerii unei suprafete de 3.680 hectare este de aproximativ 140.000 de euro pe an, prin cresterea productivitatii naturale si a turismului. Procesul de refacerea a ostroavelor Dunarii continua si pe cursul sau inferior, intre Calarasi si Braila.
Insa pentru protejarea acestei regiuni extrem de importante pentru biodiversitatea sa bogata, este nevoie de mai mult.
„Unul dintre lucuruile care ne afecteaza foarte mult este ca nu exista o politica coerenta in ceea ce priveste ocrotirea speciilor protejate de pesti, cum ar fi sturionii. Pescuitul ilegal al sturionilor afecteza eforturile Romaniei de a repopula aceasta specie periclitata. Aceasta este o prioritate. De aceea, intentionam sa lansam un apel si sa dezvoltam o coalitie internationala pentru protejarea sturionilor”, a declarat, pentru Green Report, Costel Popa, directorul Asociatiei Salvati Dunarea si Delta.
Acesta a mai precizat ca trebuie sa existe politici coerente pentru transportul pe Dunare si politici pentru monitorizarea poluarii apei, adaugand ca este necesara multiplicarea actiunilor de constientizare la nivelul necesitatii protectiei bazinului hidrografic.
Foto: panda.org
