Un nou raport WaterAid avertizează: infrastructura urbană, mai ales rețelele de apă și canalizare, nu e pregătită pentru o planetă care se încălzește rapid. România nu face excepție.
De la un anotimp la altul, de la un oraș la altul, clima pare că își pierde complet busola. Fie că vorbim despre străzile inundate ale Jakartei sau despre canalele colmatate ale Galațiului, orașele sunt prinse într-un carusel climatic haotic. Alternanța tot mai frecventă între secetă și inundații nu mai e o excepție, ci o nouă normalitate, numită de cercetători „vătămare climatică” sau „lovitură climatică” – in original, „climate whiplash”.
Într-o lume în care două treimi din populație va trăi în orașe până în 2050, infrastructura urbană este tot mai des pusă la grea încercare de fenomene climatice extreme.
Un raport nou realizat de organizația internațională WaterAid arată că tot mai multe orașe din lume se confruntă cu o alternanță bruscă între secete severe și inundații de proporții, un fenomen pe care cercetătorii l-au numit „climate whiplash” sau „vătămare climatică” sau „lovitură climatică”.
Această instabilitate accentuată a regimului hidrologic, cauzată de încălzirea globală, devine rapid o amenințare majoră la adresa sănătății publice, siguranței, economiei și accesului echitabil la apă potabilă, canalizare și igienă în mediul urban.
Când clima se răzgândește: de la secetă la inundații, în doar câteva zile
Printre orașele cele mai afectate de această vătămare climatică se numără Hangzhou, din estul Chinei, și capitala Indoneziei, Jakarta.
Aceste orașe nu doar că se confruntă cu secete prelungite, dar și cu inundații catastrofale care apar la scurt timp după aceea, punând o presiune uriașă pe rețelele de apă și canalizare.
Aproximativ 15% dintre orașele analizate în raportul WaterAid sunt deja expuse simultan riscurilor crescute atât de secetă, cât și de inundații severe.
Un exemplu recent este Jakarta, unde peste 5.000 de persoane au fost evacuate în urma unor inundații grave în martie.
Apa a blocat drumuri, a provocat pene de curent și a forțat închiderea temporară a unor spitale din zona Bekasi, unde nivelul apei a atins până la 3 metri.
Echipele de salvare au fost nevoite să intervină cu bărci pneumatice pentru a evacua locuitorii blocați de ape în propriile locuințe.
București este vulnerabil în fața instabilității climatice
Deși România nu apare în topul orașelor analizate de raport, capitala București oferă un exemplu relevant de oraș european care resimte tot mai frecvent efectele extreme ale schimbărilor climatice.
În ultimii ani, valurile de căldură prelungite din timpul verii au fost urmate, adesea în aceeași lună, de furtuni violente și acumulări rapide de apă, care au dus la blocaje rutiere și avarii în rețelele de electricitate.
Problema este agravată de infrastructura învechită de canalizare, care nu mai face față debitelor mari de apă, și de lipsa spațiilor verzi capabile să absoarbă excesul de precipitații.
În ciuda unor inițiative recente privind infrastructura albastră-verde și adaptarea climatică urbană, Bucureștiul rămâne expus și slab pregătit pentru acest tip de instabilitate.
Un raport anterior al Băncii Mondiale avertiza că orașul are o „capacitate scăzută de absorbție a riscurilor climatice” și că va trebui să investească semnificativ în infrastructură rezilientă și planuri de urgență pentru a evita perturbări majore.
În toamna anului 2024, mai multe localități urbane din județele Galați, Bacău, Iași și Timiș au fost afectate de inundații severe.
În municipiul Galați, ploile abundente au dus la acumulări rapide de apă care au blocat circulația pe artere importante și au afectat infrastructura de canalizare, deja suprasolicitată.
Tot în aceeași perioadă, orașe precum Bacău și Lugoj s-au confruntat cu inundații urbane care au scos la iveală lipsa unor sisteme eficiente de drenaj, în contextul creșterii intensității ploilor de scurtă durată.
În unele cartiere, locuințele de la parter au fost invadate de ape, iar școlile și spitalele au funcționat în condiții improprii timp de mai multe zile.
Mai recent, în martie 2025, autoritățile au emis cod galben de inundații pentru mai multe râuri ce traversează orașe din nordul țării, precum Baia Mare și Bistrița.
În Bistrița, nivelul crescut al Someșului Mare a pus în pericol infrastructura rutieră și alimentarea cu energie în unele zone, generând intervenții de urgență ale autorităților locale.
Aceste evenimente urbane, care altădată erau considerate excepții, devin tot mai frecvente.
Lipsa infrastructurii verzi și albastre, urbanizarea accelerată și subfinanțarea sistemelor de canalizare fac ca multe orașe din România să devină vulnerabile în fața aceluiași tip de vătămare climatică identificată de WaterAid la scară globală.
Orașele, în prima linie a haosului climatic
„Apa este coloana vertebrală a unei societăți sănătoase, dar amenințarea unui surplus sau a unui deficit pune în pericol tot ceea ce înseamnă viață urbană”, se arată în raportul WaterAid.
În prezent, 90% dintre dezastrele climatice sunt legate de apă.
Iar cei 4,4 miliarde de oameni care trăiesc în orașe, în special în țările cu venituri mici, sunt cei mai expuși.
Michael Singer, cercetător la Water Research Institute din cadrul Universității Cardiff și coautor al studiului, subliniază:
„Vor exista câștigători și perdanți în fața schimbărilor climatice. Iar acest proces deja a început. Schimbările nu țin cont dacă ești bogat sau sărac, dacă ai infrastructură modernă sau nu.”
Datele analizate acoperă o perioadă de 42 de ani (1981–2023) și provin din peste 100 dintre cele mai populate orașe ale lumii, inclusiv 12 orașe în care WaterAid activează direct.
Studiul identifică tendințe regionale clare:
în timp ce Asia de Sud și Asia de Sud-Est se confruntă cu ploi din ce în ce mai abundente, Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord devin tot mai aride.
Infrastructuri nepregătite pentru realități noi
Un număr semnificativ de orașe, printre care Dallas (SUA), Shanghai (China), Bagdad (Irak), Colombo (Sri Lanka) și Mumbai (India) trec prin așa-numite „inversiuni climatice”, transformări radicale ale regimului hidrologic local.
De exemplu, orașe obișnuite cu ploi abundente în trecut se confruntă acum cu secete, în timp ce regiuni aride sunt lovite de inundații neașteptate.
În Hangzhou, oraș cu peste 10 milioane de locuitori, anul trecut s-au înregistrat peste 60 de zile de temperaturi extreme, dar și inundații care au forțat evacuarea zecilor de mii de persoane.
„Orașele și-au construit infrastructura fie pentru a conserva apa în timpul secetelor, fie pentru a drena rapid apele în caz de inundații. Dar acum multe dintre ele trebuie să facă față ambelor extreme, succesiv. Nu mai pot reacționa cu aceleași instrumente,” avertizează Michael Singer.
Ce e de făcut: apeluri pentru acțiune urgentă
Pe fondul acestor provocări, WaterAid face un apel ferm către liderii politici, instituțiile financiare internaționale și actorii locali:
- Leadership global – Guvernele și partenerii de dezvoltare trebuie să accelereze acțiunile în domeniul apei prin platformele multilaterale existente – UNFCCC, G7 Water Coalition, G20 etc.;
- Investiții în infrastructură rezilientă – Băncile multilaterale și sectorul privat trebuie să deblocheze fonduri pentru modernizarea sistemelor WASH, în special în favoarea celor mai vulnerabili;
- Integrarea apei în planurile climatice – Guvernele naționale trebuie să includă măsuri concrete pentru apă, salubritate și igienă în strategiile lor climatice, atât la nivel național, cât și local;
„Orașele nu sunt doar victime ale schimbărilor climatice, ci și catalizatori ai soluțiilor,” subliniază raportul.
Chiar dacă unele metropole precum Tokyo, Londra sau Guangzhou au reușit să reducă, în ultimii 20 de ani, numărul lunilor cu extreme climatice, acestea sunt excepții într-o lume din ce în ce mai instabilă.
CITIȚI ȘI:
