Societatea Ornitologică Română și Federația Coaliția Natura 2000 România lansează astăzi campania Oprește barbaria, salvează ciocârlia! ca reacție a societății civile din România la masacrul păsărilor ce poate fi declanșat de noua formă propusă a Legii Vânătorii aprobată de Camera Deputaților la sfârșitul lunii februarie. Vânătoarea pe terenurile proprietate privată fără acordul proprietarilor, majorarea perioadei de vânătoare pentru anumite specii de păsări cu până la trei luni și deschiderea vânătorii de păsări în rândul străinilor sunt principalele modificări aduse de proiectul de lege.
Inițiatorii campaniei „Oprește barbaria, Salvează ciocârlia!” cheamă toți românii iubitori de natură să se alăture demersului și să semneze petiția pentru oprirea proiectului de lege în forma propusă și să transmită un mesaj puternic și convingător parlamentarilor că natura este importantă și că decimarea speciilor de păsări nu reprezintă voința românilor.
Patru sunt principalele probleme ale Legii Vânătorii în forma propusă și aprobată de Camera Deputaților. Prima este că se încalcă dreptul la proprietate garantat de Constituție deoarece se permite vânătoarea pe terenurile proprietate privată fără acordul proprietarilor, a doua este că pentru 18 specii de păsări perioada de vânătoare este majorată cu până la trei luni, fapt ce duce la periclitarea unor specii pentru că vânătoarea se va suprapune peste perioada de împerechere. Cea de-a treia problemă este că numărul de exemplare care pot fi vânate va fi stabilit prin Ordin de ministru fără consultarea custozilor ariilor protejate și a altor organizații interesate de conservarea faunei. Ultima mare prolemă este că legea deschide vânătoarea păsărilor cântătoare în rândul străinilor, care, după cum știm din experiență, fac adevărate băi de sânge. Prin campania ‘Oprește barbaria, Salvează ciocârlia!’ ne dorim să transmitem un mesaj clar românilor și parlamentarilor că legea în forma propusă este periculoasă pentru tot ce înseamnă natură în România și că ea trebuie respinsă”, a declarat Luminița Tănasie din partea Federației Coaliția Natura2000 România.
Ciocârlia de câmp se mai vânează doar în șase țări din UE, printre care și România
Ciocârlia de câmp, una dintre cele mai iubite păsări din România și inspirație pentru mari muzicieni ai lumii, printre care și George Enescu prin Rapsodia Română nr. 1, este alături de graur, sturzul cântător, pițigoi, privighetoare, gâsca cu gât roșu și alte 18 specii, pe lista păsărilor care ar putea fi puternic afectate de noile prevederi ale legii.
În Uniunea Europeană ciocârlia de câmp se mai vânează doar în șase țări – Grecia, Italia, Franța, Cipru, Malta și România, în restul țărilor fiind interzisă vânarea speciei din cauza declinului puternic generat de intensificarea agriculturii din ultimii 25 ani, numărul acestor păsări reducându-se cu 50%, conform BBC Nature. Un alt motiv pentru declinul speciei este braconajul în scopuri comerciale, limbile acestor păsări fiind considerate delicatese și vândute astfel restaurantelor din Europa.
Liber la masacru pentru străini
În forma propusă, Legea Vânătorii va deschide piața către vânătorii străini care vor putea vâna în România doar în baza permisului de vânătoare. Mai mult, se vor introduce facilități pentru transportarea vânatului în afara țării, ceea ce va conduce la un masacru în rândul păsărilor cântătoare.
România este una dintre ultimele țări din UE care mai permite vânătoarea acestui tip de păsări. Dacă până acum străinii puteau vâna doar pe bază de invitație de la un administrator român de fond cinegetic, acum străinii pot organiza ei singuri vânători de păsări, adevărate măceluri. De exemplu, în 2009, în Balta Mare a Brăilei, un braconier italian a fost prins cu 2000 de ciocârlani. În 2010, în județul Brăila au fost prinși 15 braconieri italieni cu mii de ciocârlii, ciocârlani și prepelițe. În 2011, vameșii unguri au interceptat un transport de 11.000 de ciocârlii vânate în România și care plecau în Italia. În 2013, un alt italian a fost prins în Ialomița cu 5.400 de ciocârlii braconate. Este clar că dacă continuăm așa, vom mai auzi și vedea păsări cântătoare doar la muzeu„, a concluzionat Ovidiu Bufnilă, purtător de cuvânt din partea Societății Ornitologice Române.
Păsările cântătoare, simbol cultural și inspirație pentru marii muzicieni ai lumii
Păsările cântătoare au fost întotdeauna valoroase și datorită inspirației pe care au oferit-o marilor artiști ai lumii. De exemplu, Mozart, care a avut timp de trei ani un graur, i-a introdus cântecul în opera sa, Concertul pentru Pian nr. 17. O altă piesă celebră a lui Mozart, “Gluma muzicală” imită cântecul specific al graurului. De asemenea Beethoven, în “Simfonia pastorală” a transpus pe note cântecul privighetorii, cucului și pitpalacului.
Printre alți compozitori care s-au inspirat din cântecul păsărilor se numără Vivaldi (La Primavera și The Goldfinch), Prokofiev (The Bird din opera Peter and the Wolf), Camille Saint-Saens (The Swan), Tchaikovsky (Swan Lake), Handel (The Cockoo and the Nightingale), Schubert (The Raven), Stravinsky (Dance of the Firebird).
De asemenea, păsările cântătoare au fost adevărate simboluri sociale și surse de inspirație pentru cultura contemporană. Ciocârlia de câmp a fost simbolul rezistenței soldaților britanici din Primul Război Mondial, cântecul acesteia dându-le speranță în tranșee. Graurul este singura pasăre din istorie care a reușit să oprească ceasul Big Ben din Londra. În 1946 acul minutar al ceasului nu s-a mai putut mișca deoarece un număr mare de grauri s-a așezat pe el. Sturzul cântător este pasărea care era folosită ca mesager de piticii din cartea The Hobbit. În filmul cu același nume, sturzul cântător este pasărea care ciocnește în stâncă și îl trezește pe dragonul Smaug.
Puteți citi și:
Fotograful oficial al acvilelor și lopătarilor sau viața printre păsări
