ONG-urile vor putea, în premieră, să conteste deciziile prin care Comisia Europeană aprobă ajutoare de stat pentru activități care ar putea încălca legislația de mediu. Noul mecanism, adoptat recent de Comisie, va permite acestor organizații să ceară revizuirea deciziilor și, dacă este cazul, să le conteste în instanță.
Măsura răspunde criticilor formulate în 2021 de Comitetul pentru Conformitate cu Convenția de la Aarhus, care a concluzionat că publicul nu are acces real la justiție atunci când deciziile privind ajutoarele de stat pot avea un impact negativ asupra mediului.
O lacună recunoscută de Comisia Europeană
Comisia Europeană a recunoscut că, până acum, legislația Uniunii nu oferea cetățenilor și ONG-urilor posibilitatea de a contesta deciziile privind ajutoarele de stat, chiar dacă aceste decizii contraveneau normelor de mediu.
Această limitare contravenea Convenției de la Aarhus, un acord internațional care obligă părțile semnatare, inclusiv UE, să asigure accesul publicului la informații și la justiție în chestiuni de mediu.
În urma concluziilor Comitetului de Conformitate al Convenției, Comisia a lansat o consultare publică și un proces de revizuire legislativă care a condus la modificarea Regulamentului de punere în aplicare a ajutoarelor de stat, precum și a Codului de bune practici în domeniu.
Cum funcționează noul mecanism
Noul mecanism oferă ONG-urilor de mediu posibilitatea de a solicita Comisiei Europene revizuirea unei decizii finale prin care a fost aprobat un ajutor de stat. Este vorba despre deciziile care încheie o investigație formală și care stabilesc că un ajutor de stat este compatibil cu piața internă.
ONG-urile vor putea cere această revizuire doar dacă demonstrează că activitatea sprijinită de ajutorul de stat încalcă una sau mai multe reguli europene de mediu. Mai mult, este obligatoriu ca această activitate să fie indisolubil legată de obiectivul ajutorului – cu alte cuvinte, nu trebuie să fie posibilă separarea sprijinului financiar de efectele negative asupra mediului.
Cererea de revizuire va putea fi depusă în termen de opt săptămâni de la publicarea deciziei Comisiei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Comisia va avea la dispoziție 16 săptămâni pentru a răspunde, iar în cazuri justificate termenul poate fi prelungit până la 22 de săptămâni.
Toate solicitările și răspunsurile vor fi publicate pe un site dedicat, asigurând astfel transparența procesului. Dacă organizația care depune cererea consideră că răspunsul Comisiei este incorect, aceasta va putea sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Cine are dreptul să conteste și ce tipuri de decizii sunt vizate
Pentru a putea folosi acest mecanism, ONG-urile trebuie să fie independente, să nu urmărească obținerea de profit, să aibă activitate clară în domeniul protecției mediului și să demonstreze o experiență relevantă în acest sector.
Mecanismul se aplică doar deciziilor finale emise după investigații oficiale și nu permite contestarea ajutoarelor sociale directe, a celor destinate persoanelor fizice sau a sprijinului oferit pentru a repara pagube cauzate de dezastre naturale sau evenimente excepționale.
De asemenea, nu pot fi contestate ajutoarele acordate pentru a remedia o criză economică majoră într-un stat membru, conform unei categorii speciale prevăzute în tratatele europene.
În paralel cu acest nou drept de contestare, Comisia a introdus și o obligație suplimentară pentru statele membre: în momentul în care trimit notificarea privind un ajutor de stat, guvernele vor trebui să confirme că măsura respectivă nu încalcă legislația de mediu a Uniunii Europene.
Ce urmează și când devin active noile reguli
Modificările legislative vor intra în vigoare la două luni după publicarea lor oficială în Jurnalul UE. De la acel moment, ONG-urile vor putea solicita revizuirea atât pentru deciziile privind ajutoarele notificate oficial, cât și pentru cele privind ajutoarele neraportate, cu condiția ca procedura de analiză să fi început după intrarea în vigoare a noului mecanism.
Comisia a anunțat că va publica, până la sfârșitul anului 2025, un ghid clar privind modul în care se stabilește existența unei „legături indisolubile” între activitatea sprijinită de ajutorul de stat și încălcarea legislației de mediu – o condiție esențială pentru ca o solicitare de revizuire să fie considerată admisibilă.
Declarația Comisiei: accesul la justiție este esențial pentru protecția mediului
Vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a declarat că Uniunea Europeană trebuie să respecte obligațiile internaționale asumate prin Convenția de la Aarhus și că noul mecanism oferă un echilibru între dreptul publicului de a contesta deciziile cu impact asupra mediului și regulile specifice privind ajutoarele de stat.
„UE, în calitate de parte semnatară a Convenției de la Aarhus, este obligată să respecte și este pe deplin angajată în îndeplinirea obligațiilor sale internaționale”, a declarat Ribera.
„Protejarea mediului reprezintă o prioritate de prim rang pe agenda Comisiei, iar noi ne angajăm să rămânem un lider la nivel internațional în acest domeniu”, a mai spus aceasta.
„Noul mecanism de revizuire oferă un echilibru corect între asigurarea accesului la justiție în domeniul dreptului mediului al UE și particularitățile procedurii privind ajutoarele de stat”,
a conchis Ribera.
