Logica Fondului pentru Mediu e una simpla si pentru mediu. Aplicand principiul conform caruia „poluatorul plateste”, Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) colecteaza taxele de mediu, iar banii incasati ii redirectioneaza catre proiecte de mediu, ai caror beneficiari sunt administratii locale, companii sau organizatii neguvernamentale. Teoretic, conditiile de functionare sunt clar stabilite. Practic insa, nivelul (in)eficientei acestui mecanism de finantare poate fi probat simplu, prin raportarea la cifrele care arata o parte din incasarile si cheltuielile AFM. Astfel, din iulie 2008 si pana in prezent, taxa de poluare auto a generat venituri de 1,4 miliarde de lei la bugetul AFM, din care numai 12 procente au fost alocate pentru proiecte de mediu. Situatia e argumentata prin hatisurile legislative, conditiile diferite pentru fiecare dintre sursele de finantare, lipsa personalului specializat din cadrul institutiei etc.
In ceea ce priveste finantarile pentru organizatiile neguvernamentale de mediu, Fondul a devenit treptat neoperational, situatie probata de aceasta data nu prin cifre. Pentru ca datele AFM arata ca, in 2007, fondul a sustinut cu 12,4 milioane de lei proiecte ale unor ONG-uri cu desavarsire necunoscute, o parte a acestor organizatii nefiind inscrise nici macar in Registrul National ONG. Dar nu notorietatea unui ONG face
obiectul discutiei, ci capacitatea de a implementa un proiect si rezultatele concrete pe care le genereaza. In acest sens, o verificare dupa criteriile (aproape imposibile) din grila de evaluare a unui proiect impuse de AFM ar fi mai mult decat suficienta. Insa nu doar aplicarea discretionara a anumitor prevederi determina organizatiile de mediu (care figureaza in Registrul National ONG si, eventual, in constiinta publica) sa nu aplice pentru finantari la AFM.
Lista argumentelor e completata de lipsa unui buget anual, de birocratizarea excesiva, de conditiile de finantare irational stabilite – costurile pentru managementul proiectului nu sunt eligibile – sau de grila de evaluare a proiectului la fel de irational stabilita. O urma de speranta exista totusi. La initiativa Asociatiei Salvati Dunarea si Delta, reprezentantii AFM au acceptat sa se aseze la masa discutiilor cu mai multe ONG-uri, rezultatul negocierilor fiind promisiunea infiintarii unui fond destinat organizatiilor de mediu, cu un ghid specific de finantare, precum si schimbarea procedurilor greoaie care caracterizeaza aceasta institutie.
Marea provocare consta insa in concretizarea acestor promisiuni, in conditiile in care primul termen nu a fost respectat. Draftul ghidului de finantare trebuia sa fie finalizat intr-o luna. Au trecut deja aproape doua.
