text de Victor Marcusohn
Efectele nocive ale schimbarilor climatice asupra vietii de zi cu zi incep deja sa se faca simtite, astfel incat, in cativa ani sau zeci de ani, sute de milioane de oameni nu vor mai avea suficienta apa, pe cand altii vor deveni victimele inundatiilor devastatoare din cauza temperaturilor si a nivelului marilor, aflate in crestere exponentiala. este posibil ca, pana in anul 2080, milioane de oameni sa devina victimele foametei si ale bolilor, intrucat toate regiunile lumii sunt pe cale de a se schimba daca temperatura globala va creste cu numai 3,6 grade celsius, fata de temperatura anilor 1980-1990. acestea au fost o parte dintre concluziile alarmante ale unui nou raport al grupului interguvernamentalal expertilor in schimbari climatice (ipcc), care a fost facut public vineri, 6 aprilie a.c.
Documentul se concentreaza asupra efectelor incalzirii globale, fiind al doilea dintr-o serie de patru ce vor fi emise in cursul acestui an si atrage atentia ca, pentru a exista sperante de prevenire a acestui fenomen, statele lumii trebuie sa faca eforturi substantiale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera.
Una dintre noutatile celui de-al patrulea raport al IPCC, de la infiintarea acestui organism, este abordarea problemei adaptarii la schimbarile climatice, tema care cristalizeaza din ce in ce mai mult atentia factorilor de decizie din tarile industrializate.Din moment ce scaderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera, in cazul in care se va implini, va reprezenta o masura insuficienta, oamenii de stiinta sunt obligati sa caute metode de adaptare la consecintele incalzirii globale. In cadrul celor cinci zile ale summit-ului ONU de la Bruxelles, care a precedat publicarea raportului IPCC, comisarul european pentru mediu Stavros Dimas a condamnat public conduita pasiva abordata de SUA si de Australia in domeniul incalzirii climatice.
Dimas a mai spus ca recentul angajament al Uniunii Europene de a reduce emisiile cu cel putin 20% pana in anul 2020, fata de nivelul din 1990, se datoreaza in parte si primului raport IPCC din luna februarie. Oficialii europeni considera insa ca s-ar putea ajunge si la 30%, cu conditia ca si alte tari, mari poluatori mondiali, sa-si asume angajamente concrete.
Pe de-o parte, SUA ar trebui sa coopereze mai indeaproape cu Uniunea Europeana pentru a da un exemplu pozitiv si altor state, in special celor mai putin dezvoltate. Raportul final al IPCC va fi prezentat in cadrul summit-ului G8 din luna iunie, unde Uniunea Europeana va in cerca sa convinga SUA sa se angajeze in dis cutii la nivel mondial pentru asumarea unor obligatii cuantificabile de reducere a emisiilor. "Ne asteptam ca Statele Unite sa coopereze mai strans si sa nu continue sa dea dovada de o atitudine negativa in negocierile internationale", a spus Dimas.
In ceea ce priveste Australia, comisarul european a criticat pozitia acestei tari de a nu ratifica Protocolul de la Kyoto si de a nu-si asuma angajamente stricte de reducere a emisiilor, din moment ce este cel mai mare emitent mondial de gaze cu efect de sera pe cap de locuitor, mai ales datorita conservatorismului sau in a folosi centrale pe baza de carbune.
"Nu pot intelege de ce Australia nu a ratificat Protocolul de la Kyoto", a spus Dimas, subliniind ca acesta este sustinut de 80 la suta din populatia tarii. "Este vorba doar despre mandrie politica", a continuat comisarul. Premierul australian John Howard a aparat pozitia tarii sale, argumentand ca Procesul Kyoto ar putea duce la o crestere a somajului in Australia atata timp cat nici China si nici India, tari aflate in topul marilor produ catori de CO2 la nivel mondial, nu sunt obligate la stabilirea unor obiective clar determinate de reducere a emisiilor de CO2, argument invocat si de SUA.
De altfel, China, alaturi de Arabia Saudita, a incercat in mod constant sa diminueze nivelul de incredere in opiniile oamenilor de stiinta din cadrul IPCC, pentru a obtine un ton mai putin alarmist al raportului facut public la 6 aprilie. Surprinzator, mediatorul discutiei a fost chiar SUA, care au propus sa nu se faca nicio mentiune in raport referitoare la nivelul de constientizare cu privire la efectele actuale ale incalzirii globale.
Astfel, in loc de "sute de milioane" de oameni vor fi vulnerabili la incalzirea globala", documentul a agreat sintagma "multe milioane"; in loc de "pana la 120 de milioane risca sa fie supusi foametei din cauza incalzirii globale", documentul final se refera la efectele negative asupra vietii fermierilor si pescarilor! Raportul intalnirii IPCC a scos in evidenta potentialele efecte devastatoare ale incalzirii globale, precum cresterea saraciei, scaderea resurselor de apa potabila, topirea ghetarilor si a calotelor glaciare si disparitia unor specii pana la mijlocul secolului, daca nu se vor lua masuri pentru scaderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera si al altor gaze termoactive.
Rajendra Pachauri, presedintele IPCC, a reiterat cu ocazia summit-ului necesitatea intelegerii faptului ca schimbarile climatice au efecte asupra vietii noastre, urmand a afecta atat sistemele naturale, cat si pe cele sociale: "Cei mai saraci dintre cei saraci la nivel mondial, inclusiv cei din societatile dezvoltate, vor fi cel mai crunt afectati.
Oamenii saraci se adapteaza cel mai greu schimbarilor climatice", a mai spus Pachauri. Raportul arata si sinergia existenta intre politicile de adaptare la schimbarile climatice si de diminuare a efectelor acestora, urmand ca, in cadrul celei de-a treia reuniuni din acest an a IPCC, de la Bangkok, din luna mai, sa se traseze caile de actiune in acest sens. Multe dintre efectele cele mai grave ale incalzirii globale vor depinde de viitor, conchide raportul.
Oamenii pot construi structuri mai solide, se pot adapta amenintarilor viitoare ale incalzirii planetare, insa care este cea mai buna solutie nu putem sti, intrucat niciodata omenirea nu s-a mai confruntat cu o asemenea criza. Schimbarea in bine poate veni de la fiecare dintre noi si cu totii putem contribui la prelungirea vietii planetei noastre si, astfel, la supravietuirea noastra ca specie intre specii.
