10% din cifra de afaceri. La aceasta suma ametitoare se poate ridica amenda pentru producatorii si importatorii de surse de lumina din Olanda in cazul in care se sustrag obligatiei de reciclare a produselor uzate. Chiar daca sistemul de colectare nu functioneaza inca la parametrii ideali, avantajul olandezilor e ca au la granita, in Belgia, una dintre cele mai mari fabrici de dezasamblare si neutralizare a surselor de lumina.
Text de Livia Cimpoeru
Olanda – Romania: 1-0
Spre deosebire de statul roman, inexplicabil de ingaduitor cu companiile care nu-si respecta obligatiile de reciclare, statul olandez considera infractiune economica refuzul companiilor de a finanta sistemul de reciclare a becurilor, tuburilor fluorescente si corpurilor de iluminat.
„Penalizarea e dura, de pana la zece la suta din cifra de afaceri a companiei. De aceea nici nu am avut pana acum cazuri grave de neconformare”, a explicat pentru „Green Report” Jeroen Bartels, general manager al LightRecNederland, organizatia colectiva care preia obligatia reciclarii in numele companiilor de profil. LightRec este structurata dupa un model similar organizatiei Recolamp din Romania, care, pe baza fondurilor provenite de la companiile membre, finanteaza sistemul de colectare si reciclare ale deseurilor din surse de lumina. Tintele de reciclare sunt, potrivit legii, obligatorii si proportionale cu cantitatile de produse introduse pe piata.
In ciuda proverbialei lor pasiuni pentru reciclare si a infrastructurii de invidiat, olandezii se confrunta, la randu-le, cu obstacole in zona reciclarii becurilor. Anul trecut, LightRec a colectat in total 2.138 de tone de deseuri, cifra care n-a mai crescut din anul infiintarii asociatiei, acum patru ani. Cauza principala – introducerea pe piata a becurilor economice, cu durata mai lunga de viata, dar si criza, care a scazut vanzarile. Pastrand proportiile, stagnarea poate fi remarcata si in Romania. In ciuda cresterii numarului de parteneriate incheiate cu ministere, institutii publice si administratii locale, Recolamp a colectat anul trecut 140 de tone de deseuri specifice, in scadere de la cele 164 de tone colectate in 2008.
Una zic, alta fac
In prezent, LightRec Nederland face eforturi sa convinga companiile specializate in instalarea si mentenanta sistemelor de lumina din marile cladiri de birouri sa colecteze separat deseurile pentru a fi preluate gratuit de asociatie. De aici vin cele mai mari cantitati de deseuri, avand in vedere ca administratorii inlocuiesc toate sursele de lumina o data la patru ani. „Din pacate, multi spun ca sunt dispusi sa faca acest lucru, dar in practica nu o fac si prefera sa arunce tot la groapa de gunoi sau sa vanda dispozitivele inca functionale pe piata second-hand”, regreta Jeroen Bartels.
In Romania, situatia Recolamp este si mai dificila, avand in vedere ca legislatia deficitara ofera destule portite de scapare asa-numitilor „free riders”. Este vorba despre companiile neasociate in vreo organizatie colectiva, care au posibilitatea de a declara pe propria raspundere ca si-au indeplinit tintele de reciclare. Problema este insa ca actuala lege, HG 448/2005, nu specifica exact cum pot fi verificate si penalizate.
In acest context, companiile membre Recolamp care isi respecta obligatiile si aplica „taxa verde” pe fiecare produs sunt puse in situatia de a face fata unei concurente neloiale. „Free-riderii” nu adauga „taxa verde” la produs, iar, automat, clientii prefera sa cumpere produsele lor, mai ieftine.
Asociatiile colective cer Ministerului Mediului de mai bine de doi ani sa modifice HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice pentru a clarifica modul de verificare si penalizare ale celor care nu respecta obligatiile impuse de UE. „Asemeni producatorilor asociati in organizatii colective, si companiile care refuza sa se asocieze ar trebui sa fie supuse unei forme de garantare a indeplinirii acestor obligatii. Asta ar ajuta Romania sa-si imbunatateasca semnificativ colectarea DEEE-urilor”, subliniaza Raul Pop, director general Recolamp.
Indaver sau cum sa faci reciclarea rentabila
Spre deosebire de Romania, care, in lipsa unei fabrici de profil, e nevoita sa-si recicleze deseurile de surse de lumina tocmai in Germania, Olanda are „la poarta” una dintre cele mai mari uzine de reciclare din lume, dotata cu o linie speciala pentru tuburi fluorescente.
Compania belgiana Indaver a dezvoltat langa Antwerp, la granita cu Olanda, un adevarat orasel al reciclarii, in care-si gasesc sfarsitul, pe langa alte tipuri de deseuri, si miile de tone de becuri si corpuri de iluminat colectate de LightRec.
Dotata cu ultimele tehnologii in domeniu, fabrica Indaver proceseaza anual, in cele trei incineratoare, peste un milion de tone de deseuri de surse de lumina. In total, 92,5% din deseu este recuperat, restul ajungand la groapa de gunoi. Din proces rezulta 89,18% sticla, 3,32% metal si 0,0006% mercur. O mare parte din sticla reintra in circuitul economic, fiind folosita la fabricarea unui tip de tigla foarte rezistent.
In ce priveste componenta periculoasa a deseurilor – mercurul – aceasta e recuperata din pudra fluorescenta a becurilor si depozitata in conditii de siguranta, in asa-numite „salt cells” impermeabile. In prezent, piata nu face rentabila refolosirea mercurului.
Singuranta inainte de toate
Cum a ajuns Indaver una dintre cele mai mari companii de reciclare din Europa? „Piata europeana este foarte matura si plina de companii puternice. Insa ne-am stabilit ca prioritati siguranta si calitatea, imbunatirea continua a tehnologiei si rentabilizarea costurilor. Trebuie sa cresti mereu ca sa nu fii inghitit”, explica Danny Claes, directorul tehnic al fabricii de langa Antwerp.
Tocmai de aceea, Indaver are un departament complet dedicat imbunatatirilor tehnologice, care, pe de-o parte se preocupa de reducerea impactului activitatilor asupra mediului, dar pe de alta parte gaseste si solutii de reducere a costurilor. „Avem standarde foarte inalte in privinta calitatii si protectiei mediului. Multi dintre clientii nostri vin si ne cer sa gasim solutii eficiente si rentabile pentru rezolvarea problemelor lor”, arata Claes.
Compania e preocupata si de securitate angajatilor implicati in manevrarea materialelor periculoase, analizand saptamanal esantioane de sange prelevate de la acestia. „Intotdeauna alegem calea cea mai sigura, incercand sa luam in calcul si ceea ce nu este interzis in mod clar de lege, dar ceea ce reprezinta acea zona gri din legislatie”, mai explica Claes.
Viziune „verde” la Philips
Preocuparea olandezilor pentru mediu pleaca insa chiar din „fabrica de becuri”, unde noile tehnologii si produsele de ultima generatie sunt la mare cautare.
Olanda este tara de origine a celei mai mari companii producatoare de echipamente de iluminat din lume – Philips Lighting, cu sediul central la Eindhoven. Compania fabrica de la produse casnice (becuri fluorescente, lampi pe baza de vapori de mercur si sodiu) pana la corpuri de iluminat profesionale (iluminat infrarosu, iluminat teatral, dipozitive pe baza de ultraviolete pentru purificarea apei si aerului) si dispozitive LED. La Roosendaal, in sudul Olandei, Philips detine o fabrica dedicata cercetarii si dezvoltarii, unde se nasc cele mai noi generatii de becuri si tuburi fluorescente cu eficienta energetica mare. Acestea sunt rezultatul programului „Greenvision”, care a facut ca 31% din totalul vanzarilor de astazi sa fie reprezentat de cele 800 de noi game de produse „verzi”.
Pana acum, compania a investit in noile produse si tehnologii verzi 400 de milioane de euro. „Noi vedem sustenabilitatea ca pe o oportunitate de business. Suntem primii pentru ca investim in inovatie. Nu putem concura cu chinezii la cantitate, dar suntem foarte concentrati asupra calitatii”, arata Hans Dahlkamp, program manager la Philips TL Factory. El admite ca Philips trebuie sa faca fata astazi unor competitori puternici din Asia, precum Toshiba sau Samsung, care sunt „mari, rapizi si ieftini”, insa tocmai de aceea compania „inainteaza azi rapid pe partea de LED-uri”.
31% din produsele vandute de Philips Lighting fac parte din gamele „verzi”.
Amprenta de carbon, in registre
Fabrica de la Roosendaal, de pe liniile careia ies toate produsele noi ale companiei, are o suprafata egala cu 44 terenuri de fotbal. Cladirea este eficienta energetic, iar consumul de electricitate se bazeaza in mare masura pe panouri solare. Linia functioneaza non-stop, cu 330 de angajati in cinci schimburi, si are o capacitate de 3.000 de tuburi fluorescente/ora, adica unul la fiecare secunda. 25% din productie este exportata in afara Europei. Unul dintre cele mai bine vandute produse este tubul fluorescent T5, al carui continut de mercur a fost scazut la 1,4 miligrame fata de 2 miligrame, cat contineau tuburile din vechea generatie. O alta calitate esentiala este faptul ca dimensiunile acestuia au fost reduse la aproape jumatate. Implicit, si deseurile rezultate dupa iesirea din uz a produselor.
„Masuram si raportam amprenta de carbon a fiecarei fabrici pe care o detinem. Calculam tot ce tine de transporturi si de lantul de productie, inclusiv amprenta de carbon a furnizorilor nostri”, rezuma Dahlkamp intreaga filosofie „verde” a companiei Philips Lighting.
