Guvernele trebuie să sporească investițiile pentru restaurarea naturii și să crească taxele pentru companiile care degradează viața naturală, conform recomandărilor Oganizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
Recomandările au fost prezentate în cadrul unei întâlniri din Metz, Franța, a miniștrilor mediului din statele G7 – SUA, Germania, Japonia, Marea Britanie, Franța și Italia – alături de observatori din țări ca India, Indonezia, Mexic și Egipt.
Directorul OECD, Angel Gurría, a declarat că lumea se îndreaptă spre o catastrofă ca rezultat al degradării naturii și are nevoie de o nouă cultură care „respectă natura și viața”.
El a arătat că taxele legate de mediu reprezintă doar 1.6% din producția economică globală, iar doar o sutime din acel procent a generat venituri dedicate biodiversității.
„Este microscopic. Ceea ce ne spun politicile fiscale este că nu ne pasă de biodiversitate.”, a declarat Gurría.
Conform raportului OECD, finanțările pentru biodiversitate reprezintă doar o zecime din subvențiile acordate companiilor de combustibili fosili și celor din sectorul agricol, care sunt principalii contribuitori la schimbările climatice și colapsul ecosistemelor, relatează The Guardian.
O schimbare a priorităților ar putea redirecționa sistemele economice către creștere naturală, însă tranziția va întâmpina dificultăți la nivel politic. Mulți legislatori depind de susținere financiară din partea companiilor de energie și a lobby-urilor din sectorul agricol pentru a câștiga alegeri, iar principalii indici pe acțiuni din Londra, New York și Tokyo depind de companii miniere și petroliere.
Însă potențialele beneficii economice ale unei tranziții sunt mult mai mari, conform OECD și ONU, în special în comparație cu trilioanele de dolari care sunt deja pierdute anual din cauza instabilității climatice, a eroziunii solurilor, a pierderii polenizatorilor și poluării apei.
Conform raportului Ipbes publicat la începutul acestei săptămâni, este nevoie de o schimbare transformatoare, care necesită noi modele economice, o mai mică dependență de PIB, o concentrare a eforturilor inter-guvernamentale în direcția protecției mediului și o re-evaluare a valorilor astfel încât conceptele de fericire nu mai sunt asociate la fel de strâns cu consumul material.
Unii experți susțin că însuși conceptul de capital este la baza problemelor planetei, deoarece modelele economice actuale presupun creșterea, exploatarea și consumul infinit, imposibil pe o planetă cu resurse finite. Mulți experți cred că natura ar trebui să fie recunoscută pentru rolul său esențial ca fundație a vieții. Astfel, în loc de a justifica natura în temeni economici, ar trebui să fie la latitudinea afacerilor să își justifice activitățile în temeni de mediu.
