Programul Rabla nu s-a dovedit foarte util în ceea ce privește stimularea achiziționării de mașini cu emisii scăzute sau chiar zero. Dacă în cazul automobilelor hibrid s-au contabilizat 77 de unități vândute prin acest program, în cazul mașinilor electrice se poate vorbi de un eșec.
Conform unei informări a Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), instituție care administrează programul Rabla, “în anul 2014 nu a fost achiziționat nici un autovehicul electric, iar în anul 2013 au fost achiziționat un singur autovehicul electric”. În total, conform datelor furnizate de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), în România la data de 16 martie 2015 erau înmatriculate în România 322 de mașini electrice, dintre care 25 aparțin persoanelor fizice, iar 297 firmelor.
Reprezentanții companiilor importatoare sunt de părere că în momentul de față piața mașinilor electrice din România este una aproape inexistentă, în mare parte din cauza lipsei infrastructurii de încărcare, dar și a prețurilor destul de ridicate. Un alt motiv invocat de unii dealerii ar fi reticența românilor față de această tehnologie, de tot ceea ce este diferit față de un autoturism clasic, lucru valabil și pentru modelele hibride. “Momentan acest tip de mașini nu sunt căutate pe piața românească. Românii nu ‘gustă’ acest gen de mașini, probabil din cauza prețului, dar și din cauza fricii de tehnologie. Este un subiect în ceață”, a declarat, pentru Green Report, Marian Iancu, reprezentantul de vânzări al Honda Auto.
De asemenea, reprezentanții Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), consideră că trebuie insistat asupra subiectului privind necesitatea dezvoltării infrastructurii pentru combustibilii alternativi și a stimulării în mod real a achiziției de autovehicule care încorporează tehnologii avansate (emisii reduse de CO2, electrice, hibride sau care folosesc combustibili alternativi), acestea fiind nepoluante sau cu un grad redus de poluare și care în alte țări membre ale UE realizează volume de mii și zeci de mii de unități.
Pentru a încuraja achiziționarea acestui tip de autoturism, statul român propune în ghidul de finanțare pentru programul Rabla 2015, aflat încă în dezbaterea publică pe site-ul Ministerului Mediului, pe lângă prima de casare de 6.500 de lei, acordarea a încă două eco-bonusuri cu o valoare totală de 3.000 de lei. În total cei care vor să-și caseze automobilul vechi și să cumpere unul electric vor primi un sprijin financiar de 9.500 (aproximativ 2.100 euro).
România, obligată să instaleze 6.000 de stații de încărcare pentru mașini electrice până în 2020
Potrivit unei rezoluții adoptate de Parlamentul European și asumată de autoritățile de la București, România s-a angajat ca până în 2020 să monteze mai ales în orașe șase mii de prize și stații publice de încărcare a mașinilor electrice. „În România sunt 16 stații de încărcare la nivel național din care 12 sunt în București. Celelalte patru stații sunt în Drobeta Turnu Severin, Poiana Brașov, Sibiu și Timișoara”, a declarat, pentru Green Report, Mihai Marcolț, director tehnic, E-motion Electric, companie care produce și instalează stații electrice.
Acesta a precizat că pe parcursul acestui an se vor mai instala alte 20 de stații de încărcare în regim semi-public, adică investiții private efectuate în curtea unor hoteluri, restaurante sau dealeri de mașini care au intenția să promoverze fenomenul electric. „Sperăm ca și inițiativele autorităților locale anunțate să fie duse la bun sfârșit și în felul acesta putem spune că am putea avea încă 25 de stații de încărcare. Ele sunt prevăzute în proiecte, dar nu avem certitudinea când se vor face”, a adăugat reprezentantul E-motin Electric. Din cele 20 de viitoare stații de încărcare 16 vor fi montate tot în București și restul de patru în Constanța, Ploiești, Sibiu și Timișoara.
Deși rețeaua de stații de încărcare din București este cea mai mare din țară, și singura de altfel, aceasta nu este bine realizată, deoarece nu a fost dezvoltată conform unui plan de sistematizare care să acopere uniform suprafața Capitalei. Drept urmare cele mai multe sunt înghesuite în zona de nord a Bucureștiului și câteva răzlețe în centrul orașului și zona de sud. „În momentul de față dacă ai o mașină electrică cu o autonomie medie de până în 170 de kilometri singurul traseu accesibil ar fi București – Sinaia – Poiana Brașov. Un drum pană la mare este imposibil de efectuat pentru majoritatea deținătorilor de mașini electrice, cu excepția celor cu Tesla, care au un motor de 450 de cai putere și o autonomie de 400 de kilometri și pot concura cu orice automobil clasic”, a precizat Marcolț.
Există nevoia unei rețele de stații de încărcare
Deși este un segment cu o dezvoltare lentă a numărului de cumpărători, viitorul promite vremuri mai bune. Potrivit reprezentantului E-motion, mai multi producători vor aduce pe piața modele electrice care se vor adăugă ofertei destul de selecte de pe piață. „Mercedes și Volskwagen pregătesc fiecare câte un 100% electric. Din informațiile mele de la începutul anului au intrat în România cinci autoturisme Tesla, care se cumpără la un preț mediu de 100.000 de euro, iar pentru perioada următoare sunt comenzi pentru încă 10”, a spus Mihai Marcolț. Acesta a adăugat că în România mașinile electrice sunt achiziționate de oamenii cu banii care își permit și instalarea unei stații de încărcare acasa. Un alt model care se bucure de succes în România este Mitsubishi Outlander Plug-In (44.000 de euro) din care s-au vândut 10 unități.
„Din dinamica viitoare putem spune că există necesarul unei rețele de stații de încărcare. Necesarul înseamnă 50 de astfel de stații în București pentru a acoperi zona metropolitană și apoi câteva stații în orașele principale. Câte două până la cinci stații, în funcție de mărimea orașului. Apoi instalarea unor stații la jumătatea distanțelor sub forma unor parcări”, a explicat Marcolț. Pentru început ar putea fi acoperite principalele trasee: București – Brașov, București – Constanța și București – Pitești – Sibiu.
Investiția necesară estimată într-o astfel de stație de încărcare este de aproximativ 2.500 de euro, iar pentru București, pentru a acoperi stategic orașul, investiția ar fi de 125.000 de euro. „Investiția dacă ar veni din mediu public nu ar fi mare. S-au acordat fonduri mult mai mari pentru lucruri de care nu era neapărată nevoie”, a mai spus reprezentantul E-motion electric.
50.000 de mașini electrice vândute în UE
Începând din 2010 și până în 2013, ultimile date disponibile, vânzările de vehicule electrice s-au dublat în Europa, potrivit raportului Fundației Europene pentru Transport și Mediu (T&E). Cele 50.000 de mașini electrice comercializate în trei ani reprezintă echivalentul a 0,4% din totalul vânzărilor de automobile în Uniunea Europeană (UE). Primele trei cel mai bine vândute modele, în 2013, au fost nou-intratele pe piață Renault Zoe, Mitsubishi Outlander și Volvo V60 Plug-in. În schimb, vânzările modelelor mai populare în 2012 (Opel Ampera și Peugeot Citroen iOn/C-zero) au scăzut în mod semnificativ.
Printre modelele electrice care au ajuns și în ofertele din România se numără și Soul EV fabricat de KIA, prezent în premieră la Salonul Auto București & Accesorii 2014, al cărui preț de pornire este de 37.188 euro. Renault comercializează în România modelele electrice Kangoo Z.E. și Twizy, urmând ca din acest an gama să fie completată de Renault ZOE. Kangoo Z.E. a devenit repede o referință în segmentul furgonetelor electrice, iar prețurile pornesc de la 17.000 euro. Lansat pe piață românească în martie 2011, Mitsubishi i-MiEV, are un preț de achiziție care pornește de la 32.240 euro.
Citește și:
Automobilele electrice se repoziționează în ofertele dealerilor
Aproape 100 de mașini electrice în România, dar infrastructură aproape inexistentă
