Un bucureștean a adunat o comunitate de bicicliști în jurul unei aplicații de mobil care contorizează kilometrii pedalați. Comunitatea celor care pedalează crește, însă străzile orașului nu le oferă o minimă siguranță. Când a auzit că pentru primărie „bicicliștii nu există”, Tudor s-a gândit că trebuie să facă și el ceva legat de asta. Împreună cu prietenii lui inițiază diverse proiecte pentru bicicliști, în cadrul organizației non-guvernamentale „Hai cu Bicla”.
Tudor povestește cum la un moment dat, acum vreo doi ani, un reprezentant al primăriei a spus că, statistic vorbind, bicliștii nu există în București, că sunt câteva voci în stânga și-n dreapta, care nu au altă ocupație decât să militeze pentru piste de biciclete. Ăsta a fost momentul zero, spune el, momentul lui de revoltă, când și-a spus că trebuie să facă neapărat ceva, să contribuie cu oricât de puțin la mersul lucrurilor.
În aceeași perioadă, a descoperit aplicațiile de mobil care monitorizează distanțele parcurse fie înot, fie alergând, fie cu bicicleta. I-a plăcut cel mai mult o aplicație numită Strava, făcută prin 2009 de niște americani din San Francisco, care monitorizează cam tot ce faci pe bicicletă: distanțe parcurse, viteze intermediare, trasee și clasamente între membrii cluburilor înscrise.
Hai cu Bicla
I-a venit ideea să strângă o comunitate în jurul aplicației ăsteia care contorizează kilometri, pentru ca, în timp, cifrele adunate să arate și autorităților că bicicliștii există. Știa că, pentru un studiu de impact, ar trebui ca aplicația să fie folosită de toți bicicliștii din București, dar pe de altă parte poți să lucrezi și pe un eșantion de o mie de oameni, spune el. „Ce e mișto la Strava”, explică Tudor, „e că ai acces și la o hartă cu traseele cele mai folosite în București. Poți să vezi cam pe unde se dă lumea, și apoi acolo se poate continua un studiu.”
Împreună cu Bogdan, prietenul lui priceput în ale tehnologiei, au pus pe picioare experimentul, iar comunitatea a ajuns încet, încet la vreo 800 de membri și aproape două milioane de kilometri înregistrați.
Acum un an au lansat Cardul Biciclistului, un card pe baza căruia ai reduceri în magazine de specialitate partenere sau la festivale de film și alte evenimente culturale.
Tudor spune că e foarte greu să găsești finanțare pentru proiecte, oricât de frumoase ar fi ele. Ar fi vrut ca din taxa anuală a cardurilor să adune niște bani ca să organizeze concursuri, să cumpere biciclete pentru copii dintr-un sat care nu au cu ce să meargă la școală sau pentru tot felul de alte proiecte, idei ar fi destule. Dar planul ăsta nu a prea mers. Acum au card vreo 200 de persoane, majoritatea îl folosesc pentru revizii la bicicletă.
La sfârșitul anului trecut au început o serie de întâlniri lunare, Conferințele Sfântul Pedalie. „Ne-am gândit la ‘Conferințele Hai cu Bicla’, dar n-am vrut să vină lumea cu papion”, îmi spune Tudor, râzând. Inițiatorii s-au împrietenit cu Institutul Francez, de pe bulevardul Dacia, unde se întâlnesc de trei ediții încoace.
Fiecare dintre noi trebuie să contribuie la sănătatea orașului
Tudor, Bogdan, Oana, Cătălin și Sebastian – echipa Hai cu Bicla – au cu toții job-uri full time și se ocupă de proiectele Hai cu Bicla care când poate. Asta face ca lucrurile să aibă un ritm mai lent, dar nu se descurajează. Ei privesc lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, a orașului, povestește Tudor. Își doresc să trăiască într-un oraș mai frumos, mai relaxat, și ei cred că bicicleta contribuie atât la cunoașterea, cât și la dezvoltarea acestuia.
Prin proiectele lor vor să contribuie la coagularea și omogenizarea unei comunități care apoi să ajungă să facă chestii împreună. Să identifice probleme, să vină fiecare cu inițiative de rezolvare, și să se ajute unii pe alții.
Bicicleta – instrumentul prin care poți să cunoști orașul, dar să-l și susții
Tudor a crescut pe bicicletă, pe vremea când încă erau puține mașini și străzile erau ale copiilor. Rătăcitor din fire, a colindat de-a lungul anilor tot Bucureștiul. Așa a ajuns să-l îndrăgească. A învățat și să conducă; acolo unde n-a ajuns cu mașina a ajuns cu scuterul; unde n-a ajuns cu scuterul a ajuns cu bicicleta; unde n-a ajuns în niciun fel a ajuns ca pieton, pe picoarele lui.
„Bucureștiul are, din punctul meu de vedere, foarte foarte multe locuri ascunse. Se cam știe deja, nu mai e wow, dar trebuie cultivat spiritul ăsta. Poate la un moment dat oamenii vor înțelege că ar fi bine să se implice și în memoria orașului, în ceea ce este orașul”, spune Tudor.
L-au prins condusul mașinii și mersul cu scuterul, dar în ultimii ani s-a reîntors la bicicletă. Comunitatea bicicliștilor din București a crescut, iar valul l-a prins și pe el. A început să urmărească felul în care autoritățile reacționează la schimbare.
Tudor crede că, întâi de toate, fiecare om trebuie să-și schimbe mentalitatea. Nu doar să locuim în București și să ne luăm resursele – locuri de muncă, relații, oportunități – și apoi să spunem că e un oraș urât, ci să și dăm înapoi orașului, și să contribuim la binele lui.
„Trebuie să ai timp să-l descoperi, trebuie să ai deschidere către el, să fii turist în propriul tău oraș. Să dai. Cam asta-i cu Bucureștiul. E un oraș dificil, dar e un oraș frumos dacă ai răbdare cu el”, spune Tudor.
Hai cu Bicla se implică și în probleme punctuale cu care se lovesc bicicliștii in fiecare zi. Prin următorul lor proiect, își doresc să ușureze trecerea pietonilor și bicicliștilor peste podul de cale ferată care traversează lacul Herăstrău. Acum, ca să treci podul trebuie să îți iei bicicleta în brațe și să urci pe un spațiu abrupt. Ei vor să organizeze un concurs adresat studenților de la arhitectură, iar din proiectele înscrise au să aleagă trei pe care le vor propune primăriei, pentru implementare.
Sursă foto: Hai cu Bicla / Facebook.com
Mai citește și:
Bucureștiul, obligat prin Planul de Mobilitate să facă tranziția spre transport ecologic
Primul anti-furt inteligent românesc pentru biciclete
Cât de departe este Bucureștiul de a deveni un oraș inteligent și eficient
