Editorial de Raul Cazan
De ceva timp ma intrebam cum poate fi aplicata in practica lunga teorie a serviciilor ecosistemelor.World Business Council for Sustainable Development a publicat un studiu pe aceasta tema, iar liderii institutiilor europene se arata preocupati de "presiunile asupra ecosistemelor".
Aceste tipuri de servicii, in esenta, incearca sa exprime in valoare economica sau, mai vulgar, in bani, calitatile si procesele ecosistemelor. Companiile responsabile si reprezentantele colective ale acestora incearca sa cointereseze lumea afacerilor in a exploata sustenabil ecosistemele sau pur si simplu in a le proteja de o exploatare salbatica.
Politicienii, la randul lor, cauta formule legale sa protejeze ecosistemele de exploatarea marelui capital.
Toate aceste initiative de sus in jos se afla insa intr-un stadiu de pre-proiect, intr-o situatie care inca asteapta concluziile cercetarilor stiintifice, economice, culturale si chiar filosofice. Discursurile revolutionare ale politicienilor si ale oamenilor de afaceri preocupati de mediu trag semnale de alarma si organizeaza simpozioane de unde nu aflamdecat vorbe si intentii bune.
O prima aplicatie a teoriei serviciilor ecosistemelor mi-a oferit-o in urma cu putin timp, undeva intr-o cabana din varful Alpilor Dolomiti, profesorul de istorie montana, Luigi Zanzi, docent al Universitatii din Pavia. Profesorul, colaborator al Conventiei Alpine, vorbea despre criza culturii muntelui, cel mai mare furnizor de servicii ale ecosistemelor.
Taranii si ciobanii de la munte erau liberi pana acum mai putin de un secol. Ariile pe care acestia le ocupau erau adevarate zone franche ce scapau controlului fiscal al statului. Un bun exemplu al acestei idei a fost si libertatea economica relativa de care s-au bucurat ciobanii dinMarginimea Sibiului in timpul conducerii cu un pumn de fier a Romaniei de catre comunisti.
Pentru locuitorii comunitatilor de la munte nu ar trebui sa existe taxe pe venit, spune Zanzi. In zonele alpine, economia capitalista nu poate functiona. In timp ce agricultura, productia si serviciile din zona de ses a Europei intra in competitia economica globala, viata economica a muntelui este eminamente
locala si se bazeaza pe o "ecologie integrala".
Economia din zonele montane pastreaza oriunde in Europa un mod de productie si consum autosuficient, iar in zilele noastre ea trebuie aparata de invazia capitalului interesat de mari proiecte turistice. Modul de productie local presupune si consumul local care, in cazul excesului de supraproductie, trebuie sa atraga turistii care se bucura de avantajele ecologice ale ecosistemelor alpine. Produsele comunitatilor montane nu trebuie exportate sau desfacute la distanta pentru simplul motiv ca nu isi permit concurenta cu marile businessuri de la ses.
Economia de munte este una de subzistenta, insa acest fapt nu poarta cu sine nimic depreciativ, afirma profesorul. Aceasta economie traditionala si ecologica tine in viata un mediu inconjura tor de care depind toti subiectii statului. Ea lupta implicit impotriva schimbarilor climatice si mentine o biodiversitate care la ses s-a pierdut de sute de ani. Aceste servicii sunt mult mai mari decat cele simple, ale economiei de piata ce pot fi usor taxate in functie de venitul intreprinzatorului.
Comunitatile montane nu merg pe valul globalizarii, concluzioneaza Zanzi. "Nu ii taxati pe oamenii muntelui."
