Norvegia ar putea să devină prima țară care exploatează adâncul mării pentru metale pentru bateriile vehiculelor electrice, eoliene și panouri solare. David Attenborough sugerează o amânare, până când se cunosc mai multe despre speciile care trăiesc acolo și impactul asupra lor, pe când Greenpeace a solicitat o interdicție absolută.
Oslo și-a propus să-și câștige rolul de lider în exploatarea cuprului, zincului și a altor metale găsite pe fundul mării, atât de solicitate pentru tehnologiile ecologice. Norvegia ar putea acorda licență companiilor care vor excava în adâncul mării începând cu 2023, potrivit ministrului Petrolului și Energiei, citat de Reuters.
Țara nordică a desfășurat trei ani de expediții în cadrul cărora au fost descoperite depozite de cupru, zinc, cobalt, aur și argint. Potrivit Universității Norvegiene de Științe și Tehnologie, ar putea fi vorba despre 21,7 milioane de tone de cupru – mai mult decât producția mondială de cupru din 2019 – și 22,7 milioane de tone de zinc. În expediții au fost descoperite, de asemenea, în crustele de mangan care cresc pe roca de bază, concentrații mari de litiu și scandiu – un metal rar, utilizat în electronică – și aliaje.
Norvegia a anunțat marți că începe pregătirile pentru un studiu de impact asupra mediului, necesar deschiderii zonelor de explorare și producție a mineralelor de pe fundul mării. După ce va fi finalizat, guvernul planifică consultări publice cu privire la evaluarea impactului asupra mediului și la o propunere de deschidere a zonelor pentru explorare și producție până la sfârșitul anului 2022, urmată de dezbatere și vot în parlament în al doilea trimestru al anului 2023.
Însă țara ar putea câștiga primul loc și în controversa privind riscurile de mediu pe care le reprezintă exploatarea adâncului mării. Activiști de mediu, printre care și britanicul David Attenborough, cer amânarea începerii procedurilor, până când se cunosc mai multe despre speciile care trăiesc pe fundul mării și despre potențialul impact asupra lor. Greenpeace a solicitat o interdicție absolută.
„Este necesară o mai bună cunoaștere a impactului asupra mediului, precum și capacitatea de a-l atenua la niveluri acceptabile, înainte de a putea fi siguri că angajarea în exploatarea la scară industrială aduc un beneficiu net global”, se arată într-un raport publicat luna trecută, comandat de Ocean Panel, un grup din care face parte și Norvegia și care încearcă să modifice politica privind oceanele lumii.
„Nu spunem un «nu» catogoric și final excavării pe fundul mării, dar știm că poate avea un impact substanțial asupra habitatului, mai mult decât extracția de petrol și gaze”, a spus Peter Haugan, profesor la Universitatea din Bergen și unul dintre coautorii raportului.
Citește și:
Până în 2023, toate taxiurile din Norvegia trebuie să fie electrice
